10 iulie 1466 – A început construcția Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie a lui Ștefan cel Mare
În urmă cu peste cinci secole, la 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare a pus piatra de temelie a Mănăstirii Putna, unul dintre cele mai valoroase monumente medievale românești și locul ales pentru odihna marelui domnitor al Moldovei.
La data de 10 iulie 1466 au început lucrările de construire a Mănăstirii Putna, un proiect monumental inițiat de domnitorul Ștefan cel Mare, la scurt timp după victoria obținută prin cucerirea cetății Chilia. Lăcașul de cult avea să devină nu doar un important centru religios, ci și un simbol al identității istorice și culturale a Moldovei.
O ctitorie ridicată după o mare victorie militară
Decizia construirii Mănăstirii Putna a venit într-o perioadă de consolidare a domniei lui Ștefan cel Mare. În anul 1465, domnitorul Moldovei reușise să recucerească cetatea Chilia, un punct strategic esențial la Dunăre, controlat anterior de Regatul Ungariei.
Potrivit cronicilor vremii, alegerea locului pentru mănăstire a avut o puternică încărcătură simbolică. Putna, aflată în nordul Moldovei, într-o zonă retrasă și pitorească, urma să devină una dintre principalele ctitorii ale domnitorului.
Mănăstirea Putna, „Ierusalimul neamului românesc”
Lucrările de construcție au durat aproximativ trei ani, biserica fiind sfințită în anul 1470. De-a lungul timpului, ansamblul monahal a trecut prin mai multe transformări, incendii și restaurări, însă și-a păstrat importanța spirituală și istorică.
Mănăstirea Putna a fost considerată de numeroși istorici un adevărat simbol al epocii lui Ștefan cel Mare. Mihai Eminescu a numit-o „Ierusalimul neamului românesc”, datorită rolului său în păstrarea memoriei istorice și culturale.
Locul de odihnă al lui Ștefan cel Mare
După moartea sa, în anul 1504, Ștefan cel Mare a fost înmormântat la Mănăstirea Putna, alături de membri ai familiei domnești. Mormântul său a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România.
Domnitorul, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992, este comemorat anual la Putna de credincioși, istorici și admiratori ai trecutului medieval românesc.
Un centru cultural al Moldovei medievale
Pe lângă rolul religios, Mănăstirea Putna a fost un important centru cultural. Aici au funcționat ateliere de copiere a manuscriselor, de broderie și de realizare a obiectelor bisericești.
Mănăstirea a contribuit la dezvoltarea artei medievale moldovenești și a păstrat numeroase obiecte de patrimoniu, inclusiv manuscrise, broderii și documente istorice.
Mănăstirea Putna, monument emblematic al României
Astăzi, Mănăstirea Putna este unul dintre cele mai vizitate obiective istorice și religioase din Bucovina. Ansamblul este apreciat atât pentru arhitectura sa, cât și pentru legătura directă cu una dintre cele mai importante personalități din istoria românilor.
Data de 10 iulie 1466 rămâne astfel un moment de referință în istoria medievală a Moldovei, marcând începutul construcției unui monument care avea să traverseze secolele și să devină un simbol al credinței și al identității naționale.
(sursa foto: https://www.putna.ro/)
