23 august 1939: Pactul Ribbentrop-Molotov, înțelegerea care a împărțit Europa de Est și a deschis drumul către război

23 august 1939 este una dintre datele care au schimbat cursul istoriei europene. La Moscova, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat un tratat de neagresiune care avea să rămână în istorie drept Pactul Ribbentrop-Molotov, după numele miniștrilor de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov.

La prima vedere, documentul era un pact prin care cele două puteri se angajau să nu se atace reciproc. În realitate, în spatele tratatului oficial exista un protocol adițional secret care stabilea sferele de influență germane și sovietice în Europa de Est.

Documentele istorice arată că înțelegerea a pregătit terenul pentru atacarea și împărțirea Poloniei și a contribuit decisiv la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ce era Pactul Ribbentrop-Molotov

Pactul a fost semnat la Moscova în noaptea de 23 spre 24 august 1939, de ministrul german de externe Joachim von Ribbentrop și ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin.

Oficial, era un tratat de neagresiune.

Cele două state se angajau să nu recurgă la agresiune unul împotriva celuilalt și să nu sprijine un eventual adversar care ar fi intrat în război cu cealaltă parte. Tratatul era prevăzut pentru o perioadă de zece ani.

În condițiile în care Germania și Uniunea Sovietică reprezentau două regimuri profund diferite din punct de vedere ideologic, acordul a surprins întreaga Europă.

Nazismul german și comunismul sovietic se prezentaseră ani la rând drept adversari ireconciliabili. Cu toate acestea, interesele strategice ale lui Adolf Hitler și Iosif Stalin au făcut posibilă apropierea temporară dintre cele două puteri.

De ce au acceptat Hitler și Stalin înțelegerea

Pentru Hitler, pactul oferea un avantaj strategic major.

Germania putea să înceapă războiul împotriva Poloniei fără să se confrunte imediat cu intervenția sovietică în sprijinul acesteia. În același timp, Hitler evita, cel puțin temporar, situația unui război pe două fronturi.

Pentru Stalin, acordul oferea timp pentru pregătirea Uniunii Sovietice în perspectiva unui conflict pe care liderul de la Kremlin îl considera inevitabil. În plus, Moscova urma să își extindă considerabil zona de influență spre vest.

Astfel, deși cele două regimuri erau adversare ideologice, interesele geopolitice de moment au fost mai puternice decât antagonismul dintre nazism și comunism.

Partea secretă a pactului: adevărata miză

Cea mai controversată parte a înțelegerii nu era însă tratatul public.

Era vorba despre Protocolul adițional secret, semnat în aceeași zi.

Documentul stabilea sferele de interes ale Germaniei și Uniunii Sovietice în Europa de Est. Nu era vorba doar despre o simplă promisiune de neutralitate, ci despre o înțelegere privind viitorul unor state și teritorii care nu participaseră la negocieri.

În protocol erau menționate explicit zona baltică, Polonia și sud-estul Europei.

Polonia urma să fie împărțită

Una dintre prevederile esențiale privea teritoriul Poloniei.

Germania și Uniunea Sovietică își delimitau aproximativ sferele de influență printr-o linie care urma râurile Narew, Vistula și San.

Documentul lăsa deschisă chiar problema existenței unui stat polonez independent, stabilind că această chestiune urma să fie decisă în funcție de evoluțiile politice.

Câteva zile mai târziu, aceste prevederi aveau să devină realitate.

1 septembrie 1939: Germania atacă Polonia

La numai nouă zile după semnarea pactului, Germania nazistă a invadat Polonia, la 1 septembrie 1939.

Acesta este considerat momentul declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.

La 17 septembrie, Uniunea Sovietică a intrat la rândul său în Polonia dinspre est.

Teritoriul polonez a fost astfel ocupat de cele două puteri, în conformitate cu logica înțelegerii convenite la Moscova.

Pentru Europa, consecințele au fost dramatice.

Ce prevedea Pactul Ribbentrop-Molotov pentru Basarabia

Pentru România, una dintre cele mai importante prevederi ale protocolului secret se găsea în articolul referitor la Europa de Sud-Est.

Textul documentului consemna că partea sovietică își manifestă interesul pentru Basarabia, în timp ce Germania declara că nu are un interes politic în această regiune.

Această formulare avea să capete o importanță uriașă mai puțin de un an mai târziu.

Este important de făcut însă o precizare: protocolul secret nu transfera în mod automat Basarabia Uniunii Sovietice. El consemna interesul sovietic asupra teritoriului și faptul că Germania nu intenționa să se opună acestui interes.

În 1940, Moscova avea să treacă de la revendicare la acțiune.

1940: România pierde Basarabia și nordul Bucovinei

În vara anului 1940, situația geopolitică din Europa se schimbase radical.

Franța fusese înfrântă de Germania, iar România se afla într-o poziție internațională extrem de vulnerabilă.

La 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care solicita cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei.

România a acceptat retragerea administrației și armatei din aceste teritorii.

În zilele următoare, Armata Roșie a ocupat teritoriile respective. Surse istorice consacrate, inclusiv United States Holocaust Memorial Museum, leagă direct extinderea sovietică din 1940 de sfera de influență stabilită prin pactul din august 1939.

Pentru România, momentul a reprezentat una dintre cele mai mari tragedii teritoriale ale secolului XX.

Pactul și statele baltice

Protocolul secret nu privea numai Polonia și Basarabia.

Estonia și Letonia au fost incluse în sfera sovietică, iar situația Lituaniei a fost ulterior ajustată printr-un acord germano-sovietic din septembrie 1939.

În 1940, Uniunea Sovietică a ocupat și a anexat Estonia, Letonia și Lituania.

În acest fel, pactul a contribuit la redesenarea radicală a hărții Europei de Est.

Finlanda, o altă consecință a înțelegerii

Finlanda se afla, de asemenea, în zona de interes sovietică stabilită prin protocol.

La 30 noiembrie 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda, declanșând Războiul de Iarnă.

Conflictul a durat aproximativ patru luni, iar Uniunea Sovietică a obținut teritorii finlandeze în urma războiului.

Astfel, efectele înțelegerii de la Moscova nu s-au limitat la Polonia.

Cum a fost posibilă alianța dintre doi adversari ideologici

Una dintre cele mai interesante întrebări istorice este cum au putut Germania nazistă și Uniunea Sovietică să semneze un asemenea acord.

Răspunsul ține mai puțin de ideologie și mai mult de pragmatism strategic.

Hitler dorea să evite intervenția sovietică în timp ce își extindea teritoriile spre est și începea războiul împotriva Poloniei.

Stalin urmărea să câștige timp și să împingă frontiera sovietică spre vest, creând o zonă tampon între URSS și Germania.

Pentru ambele regimuri, pactul reprezenta un compromis temporar.

Și chiar a fost temporar.

Hitler rupe pactul

La 22 iunie 1941, Germania nazistă a lansat Operațiunea Barbarossa, invadând Uniunea Sovietică.

Pactul de neagresiune fusese astfel încălcat de Hitler cu aproape doi ani înainte de expirarea perioadei sale inițiale.

Începând din acel moment, Germania și Uniunea Sovietică au devenit din nou adversari direcți într-un război de o amploare fără precedent.

Ironia istorică este că înțelegerea din 1939, concepută pentru a evita temporar confruntarea dintre cele două puteri, a contribuit la crearea condițiilor pentru extinderea războiului în Europa de Est.

Când a fost făcut public protocolul secret

Existența protocolului secret a fost negată mult timp de autoritățile sovietice.

Documentul a devenit însă cunoscut prin surse și copii păstrate în arhive, iar autenticitatea sa a fost confirmată ulterior.

Astăzi, textul protocolului este disponibil în colecții documentare istorice și arhive, inclusiv în documente diplomatice germane și americane.

Documentul original consemnează inclusiv obligația celor două părți de a păstra protocolul „strict secret”.

Ce înseamnă 23 august pentru România

În România, data de 23 august are o semnificație istorică deosebit de complexă.

În 1939, încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov a pus România într-o poziție extrem de vulnerabilă. Prin includerea Basarabiei în zona de interes sovietică și prin lipsa unei opoziții germane față de revendicările Moscovei, Bucureștiul pierdea unul dintre cele mai importante avantaje diplomatice pe care le-ar fi putut avea în fața URSS.

Un an mai târziu, România avea să piardă Basarabia și nordul Bucovinei.

Prin urmare, 23 august 1939 nu este doar data unui tratat diplomatic. Pentru istoria României, este una dintre datele care trebuie privite în legătură directă cu evenimentele dramatice din vara anului 1940.

Pactul Ribbentrop-Molotov și memoria istorică

În istoriografia contemporană, pactul este analizat nu doar ca un tratat de neagresiune, ci și ca o înțelegere care a permis celor două dictaturi să-și extindă influența asupra unor state din Europa de Est.

United States Holocaust Memorial Museum îl descrie drept un acord care a pregătit calea pentru invadarea și ocuparea Poloniei și pentru extinderea ulterioară a Uniunii Sovietice în teritoriile aflate în sfera sa de influență.

În același timp, documentele originale arată foarte clar că negociatorii germani și sovietici au discutat și stabilit în secret sferele de influență.

Această diferență dintre textul public și înțelegerea secretă explică de ce Pactul Ribbentrop-Molotov a rămas unul dintre cele mai controversate documente diplomatice ale secolului XX.

23 august 1939 – ziua în care Europa de Est a fost împărțită pe hârtie

Pactul semnat la Moscova nu a trasat singur toate frontierele care aveau să apară în anii următori, iar evoluția evenimentelor a dus la modificarea unor prevederi ale protocolului. Cu toate acestea, el a oferit cadrul diplomatic pentru o serie de schimbări teritoriale majore.

Polonia a fost atacată și împărțită, statele baltice au intrat în sfera sovietică, Finlanda a fost atacată, iar Basarabia a fost revendicată de Moscova.

În mai puțin de doi ani, Hitler avea să invadeze Uniunea Sovietică, iar înțelegerea dintre cele două dictaturi avea să se transforme într-un război direct.

Pentru România, însă, consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov nu pot fi separate de drama anului 1940, când țara a pierdut Basarabia și nordul Bucovinei.

23 august 1939 rămâne astfel una dintre datele esențiale pentru înțelegerea începutului celui de-Al Doilea Război Mondial și a tragediei geopolitice care a lovit Europa de Est în anii care au urmat.

(sursa foto: https://moldova.europalibera.org/)