48 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 – tragedia care a unit România. Ascultă cum s-a ”auzit” seismul (VIDEO)
Views: 8
Pe 4 martie 2025, România marchează 48 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare momente din istoria sa recentă – cutremurul din 1977. O tragedie care a lăsat urme adânci în memoria colectivă a românilor, acest dezastru natural a schimbat pentru totdeauna cursul societății românești, atât din punct de vedere urbanistic, cât și emoțional.
Momentul dezastrului
În seara de 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter a zguduit România timp de aproximativ 55 de secunde. A fost suficient pentru ca sute de clădiri să se prăbușească, lăsând în urmă un peisaj de ruină și disperare. Bucureștiul a fost cel mai afectat, cu 32 de blocuri mari prăbușite și alte 130 de clădiri grav avariate. De asemenea, orașe precum Zimnicea, Craiova, Ploiești și Buzău au suferit distrugeri masive.
Cutremurul a luat viața a 1.570 de persoane, dintre care 1.391 numai în București. Peste 11.300 de oameni au fost răniți, iar 35.000 de locuințe au fost distruse sau grav avariate. Pierderile economice au fost uriașe, depășind două miliarde de dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul României la acea vreme.
Zgomotul apocaliptic și haosul de după
Martorii au descris un zgomot puternic, similar unui tunet prelung, care a precedat mișcarea telurică. A fost semnalul de început al dezastrului. În câteva secunde, liniștea nopții s-a transformat în strigăte de panică și zgomot de clădiri prăbușindu-se. Toate sistemele de comunicație s-au blocat, iar Bucureștiul a rămas în întuneric, cu ceasurile oprite la ora fatidică: 21:22.
Ascultă aici înregistrarea din 1977: https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=unQKkfh_CBM&embeds_referring_euri=https%3A%2F%2Fstirileprotv.ro%2F&source_ve_path=MjM4NTE
Pierderi culturale inestimabile
Cutremurul din 1977 nu a afectat doar infrastructura, ci și lumea culturală. Printre victime s-au numărat personalități marcante ale României, precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrăchescu, regizorul Alexandru Bocăneț, cântăreața Doina Badea și scriitorii Alexandru Ivasiuc, Veronica Porumbacu și Anatol E. Baconsky. Dispariția lor a lăsat un gol imens în patrimoniul artistic și literar al țării.
Un moment de solidaritate națională
În fața unei asemenea tragedii, românii s-au unit într-un mod exemplar. Sute de voluntari s-au alăturat echipelor de salvare, lucrând neobosit pentru a scoate supraviețuitorii dintre dărâmături. A fost un moment în care granițele sociale s-au estompat, iar suferința comună a transformat România într-o națiune mai solidară ca niciodată.
Impactul și lecțiile cutremurului
După acest dezastru, regimul comunist a impus noi reglementări în construcții, menite să prevină astfel de tragedii în viitor. Totuși, multe clădiri vechi au rămas vulnerabile, iar problematica siguranței seismice este încă actuală.
