22 august 1456: A început a doua domnie a lui Vlad Țepeș în Țara Românească (până în noiembrie 1462)
În vara anului 1456, Vlad Țepeș urca din nou pe tronul Țării Românești, într-o perioadă tensionată atât din punct de vedere politic, cât și militar. Cea de-a doua sa domnie, desfășurată între 1456 și noiembrie 1462, avea să devină cea mai cunoscută și controversată etapă din viața domnitorului — o perioadă marcată de campanii dure împotriva corupției interne, consolidarea autorității domnești și conflicte directe cu Imperiul Otoman.
Contextul revenirii la putere
După o primă domnie efemeră în anul 1448, când a fost impus de otomani într-un context de instabilitate regională, Vlad al III-lea, supranumit mai târziu Țepeș, a fost nevoit să se retragă rapid de pe tron, în urma revenirii lui Vladislav al II-lea. Timp de aproape un deceniu, Țara Românească a fost marcată de rivalități pentru domnie, iar influența turcească și cea maghiară s-au confruntat constant pentru controlul acestei regiuni strategice.
În 1456, cu sprijinul regelui Ungariei, Iancu de Hunedoara, Vlad revine în forță și îl înfrânge pe Vladislav al II-lea într-o confruntare decisivă, reluând tronul pe care îl va păstra timp de șase ani.
O domnie a „curățeniei” și a teroarei
Domnia din 1456–1462 este cunoscută mai ales pentru metodele brutale prin care Vlad Țepeș a încercat să restaureze ordinea și să reducă influența boierimii trădătoare. Supranumit „Țepeș” tocmai din cauza metodei de execuție preferate – trasul în țeapă –, domnitorul a instaurat o domnie a fricii, în care corupția, trădarea și hoția erau pedepsite fără milă.
Deși istoricii moderni dezbat gradul real de cruzime al acestor pedepse, este cert că ele au avut un rol clar: consolidarea autorității domnești și eliminarea instabilității cronice din rândul elitei politice. În scurt timp, Vlad a reușit să restabilească controlul asupra țării și să impună o formă de ordine, chiar dacă aceasta era obținută prin teamă.
Lipsa sprijinului extern și trădările interne l-au forțat în cele din urmă să se retragă în Transilvania, unde a fost arestat de regele Matei Corvin, pe baza unor acuzații controversate.
Moștenirea domniei
Deși domnia lui Vlad Țepeș din 1456–1462 s-a încheiat cu înlăturarea sa, impactul său asupra istoriei Țării Românești este profund. A reușit să redea, măcar temporar, un grad de stabilitate internă și să oprească pentru o vreme expansiunea otomană în zonă.
De-a lungul timpului, imaginea sa a oscilat între tiran sângeros și erou justițiar, fiind folosit atât în propaganda adversarilor, cât și în construcția mitologică națională din epoci mai recente. Cert este că, în cei șase ani de domnie, Vlad Țepeș a lăsat o amprentă puternică în istoria românilor, devenind una dintre cele mai fascinante și discutate figuri medievale.
(sursa foto: historia.ro)
