Credința neclintită a românilor în vremuri grele. Cine a fost ”salvatorul de biserici” care a salvat mai multe monumente din ghearele comunismului
Views: 18
Credința românilor, pusă la Încercare
De-a lungul istoriei, credința românilor a fost una dintre cele mai puternice forțe care le-a modelat identitatea. Fie că a fost vorba despre ocupații străine, războaie sau regimuri opresive, spiritualitatea a rămas un refugiu, un liant al unității naționale.
Totuși, una dintre cele mai grele încercări a venit în perioada comunistă, când Nicolae Ceaușescu a dorit să transforme naționalismul socialist într-un substitut al religiei.
Politicile regimului au impus restricții severe asupra libertății religioase: demolarea bisericilor, reducerea influenței clerului și propagarea ateismului ca ideologie oficială. În această perioadă sumbră, un om a reușit să salveze nu doar monumente, ci și o parte esențială a sufletului românesc: inginerul Eugeniu Iordăchescu.
Planul lui Ceaușescu: Bucureștiul, transformat într-un oraș fără istorie
După cutremurul din 4 martie 1977, Ceaușescu a lansat un amplu program de sistematizare urbană, sub pretextul reconstruirii unui București modern. În realitate, planul era o uniformizare forțată, care a dus la demolarea a zeci de biserici și cartiere istorice. Zone precum Dealul Arsenalului, cartierul Uranus, Dudești, Calea Rahovei au fost rase de pe fața pământului.
Planul prevedea ridicarea unui Centru Civic dominat de Casa Poporului, o construcție megalomanică care urma să simbolizeze puterea absolută a regimului. În acest context, soarta lăcașurilor de cult părea pecetluită.
”Salvatorul de biserici” și soluția lui revoluționară
Eugeniu Iordăchescu, director tehnic al Institutului „Proiect” București, a devenit un erou fără voie. Martor la distrugerea patrimoniului istoric, el a conceput o metodă inovatoare: translarea clădirilor. Ideea sa era simplă în teorie, dar revoluționară în practică: bisericile nu trebuiau demolate, ci mutate pe alte amplasamente.
Prima sa realizare a fost salvarea Bisericii Schitul Maicilor. În iunie 1982, la ora 9:23, biserica de 745 de tone a fost ridicată pe o platformă de beton și mutată peste 200 de metri. A fost prima dovadă că metoda funcționează, deschizând calea pentru salvarea altor monumente.
„Ai văzut, mă, că au reușit?”
Succesul inginerului nu a fost primit cu entuziasm de Ceaușescu. Se pare că soția sa, Elena, spera ca proiectul să eșueze. Când a văzut că biserica se mișca fără probleme, i-a spus dictatorului: „Ai văzut, mă, că au reușit?”.
Până la căderea regimului, Eugeniu Iordăchescu a salvat 13 biserici și alte 17 clădiri din București și din țară. Printre cele mai cunoscute sunt:
- Biserica Mihai Vodă – coborâtă 6,8 metri și mutată 289 metri.
- Biserica Olari – mutată 51 metri.
- Biserica Sfântul Ioan Nou – mutată 23 metri.
- Palatul Sinodal de la Mănăstirea Antim – cea mai grea construcție mutată vreodată (9.000 de tone).
Iordăchescu, eroul tăcut
După 1989, Eugeniu Iordăchescu nu a fost recunoscut pe deplin pentru faptele sale. A trăit discret, fără să ceară laude sau recunoaștere publică. Abia în ultimii ani de viață, când a murit în ianuarie 2019, românii au început să aprecieze cu adevărat munca lui.
