Planul diabolic al lui Hitler pentru Europa de Est. Un genocid de proporții fără precedent și care trebuia să fie soarta României
Views: 36
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în spatele frontului de luptă și al bătăliilor, regimurile naziste au elaborat planuri îngrozitoare pentru reorganizarea Europei și eliminarea populațiilor considerate „inferioare”.
Unul dintre cele mai teribile astfel de planuri a fost „Generalplan Ost”, un proiect care prevedea un genocid masiv în estul Europei, având ca scop exterminarea și înlocuirea popoarelor slave cu etnici germani. Aflându-se pe cale de a câștiga războiul, Adolf Hitler și susținătorii săi au început să contureze o viziune brutală despre viitorul Europei de Est, în care milioane de oameni aveau să fie uciși sau deportați.
“Ostplan”- Planul nazist pentru o nouă ordine europeană
Începând din 1941, sub conducerea lui Heinrich Himmler, unul dintre cei mai importanți ideologi ai regimului nazist, a fost pus în aplicare „Generalplan Ost”, sau „Planul General pentru zona de Est”. Acesta prevedea o serie de măsuri radicale pentru a transforma teritoriile ocupate de Germania într-un „spațiu vital” (Lebensraum) destinat exclusiv poporului german. Naziștii erau convinși că expansiunea germană spre est era esențială pentru supraviețuirea „rasei superioare” ariene. Această expansiune presupunea, printre altele, exterminarea masivă a slavilor și a altor popoare „inferioare” și înlocuirea lor cu etnici germani.
În acest context, Himmler și colaboratorii săi au conceput o serie de măsuri prin care, conform estimărilor, 30 de milioane de oameni ar fi trebuit să moară. Este vorba despre un plan de exterminare masivă care includea metode brutale, precum înfometarea deliberată, deportarea în lagăre de muncă forțată și executarea fizică a celor considerați „suboameni”. Pătruns de mitologia nazistă, Himmler considera că „spațiul vital” al Germaniei era ocupat ilegal de „triburile slave și baltice”, iar acest lucru trebuia corectat prin înlocuirea acestora cu germani.
Genocidul și repopularea estului Europei
Prima etapă a planului presupunea exterminarea directă a populațiilor slave și baltice, iar în anumite cazuri, chiar și altele din zonele cucerite, precum evreii și romii. Polonezii, de exemplu, erau considerați „suboameni” și trebuiau exterminați în proporție de 85%. Doar un mic procent din populația poloneză ar fi fost tolerat, în principal, muncitorii și țăranii, care ar fi fost folosiți în colonizarea teritoriilor. În ceea ce privește Ucraina, aproximativ 35% din populație ar fi fost germanizată, iar restul ar fi fost deportat sau exterminat, inclusiv printr-o politică de confiscare a alimentelor care ar fi dus la moartea multor civili.
A doua etapă presupunea repopularea acestor teritorii cu populație germană, care urma să se stabilească în zonele de est, luând locul celor care fuseseră exterminați. Acesta nu era doar un plan militar, ci un proiect de reorganizare etnică la scară largă, ce urmărea să transforme complet harta Europei.
Soarta României în planul nazist
România, aflată sub influența și presiunea Germaniei Naziste, nu era inclusă în planul de exterminare al naziștilor, dar soarta sa nu era mai puțin dramatică. Deși nu făcea parte din regiunile vizate pentru exterminare masivă, România era privită de Hitler ca un stat marionetă. În vreme ce țările baltice și Polonia urmau să fie distruse aproape complet, iar Ucraina și Rusia erau pregătite să sufere un genocid devastator, România era importantă pentru resursele sale naturale, în special petrolul, care era vital pentru continuarea războiului.
În cadrul întâlnirilor din 1942, Hitler sublinia importanța petrolului românesc pentru mașina de război germană. Cu toate acestea, el disprețuia românii și nu-i considera o națiune pe care să o sprijine pe termen lung. România și Ungaria erau folosite de către Germania ca aliati în lupta contra Uniunii Sovietice, dar învinsă și slăbită de război, România ar fi fost ușor de manipulat sau chiar germanizată la sfârșitul conflictului.
Un plan care a lăsat o amprentă adâncă
În ciuda succeselor inițiale ale forțelor germane și a avansului lor rapid în Europa, planurile naziste pentru estul Europei nu au fost niciodată implementate pe deplin. În 1943, când Germania a început să sufere înfrângeri majore pe frontul de est, visul nazist despre o nouă ordine europeană s-a năruit. Cu toate acestea, „Generalplan Ost” rămâne unul dintre cele mai îngrozitoare exemple ale ideologiilor genocidare care au marcat istoria secolului XX, oferind o imagine teribilă a ceea ce ar fi putut deveni Europa dacă regimul nazist ar fi avut succes.
Astfel, „Generalplan Ost” ne reamintește de pericolele extremismului și ale ideologiilor totalitare care pot duce la distrugerea masivă a unor populații întregi, doar pentru a satisface fanteziile unui grup de conducători fanatici.
