Adevărata semnificație a Mărțișorului românesc - Talismanul strămoșilor noștri, o tradiție sacră pe cale de dispariție

Mărțișorul, simbol ancestral al poporului român, își are rădăcinile în cultele fertilității de acum mii de ani, practicate pe teritoriul de astăzi al României. Această tradiție, care astăzi este percepută mai degrabă ca un gest simbolic sau un accesoriu vestimentar, avea inițial o menire sacră, fiind considerat un talisman magic încărcat de puteri protectoare.

Originea și simbolistica Mărțișorului

Se estimează că Mărțișorul datează de aproximativ 8000 de ani, având origini în civilizațiile neolitice din spațiul carpato-danubiano-pontic. Simbol al renașterii și al echilibrului dintre anotimpuri, șnurul alb-roșu reprezenta o conexiune între iarnă și vară, între moarte și viață. Albul era asociat cu puritatea și începutul unui nou ciclu, iar roșul simboliza vitalitatea și fertilitatea.

În trecut, Mărțișorul nu era doar un simplu obiect de podoabă, ci un talisman purtat conform unor ritualuri precise. În Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina, mamele legau șnurul de gâtul sau mâna copiilor, având credința că acesta îi protejează de deochi, boli și ghinion. În anumite regiuni, se atașa și o monedă, considerată un simbol al norocului și al prosperității. De asemenea, fetele nemăritate purtau Mărțișorul pentru a-și păstra frumusețea și fertilitatea, fiind ferite de influențele malefice.

De la talisman magic la suvenir comercial

Astăzi, Mărțișorul și-a pierdut mare parte din semnificația sa originală, devenind un obiect comercial, fabricat din diverse materiale și vândut în piețe și magazine sub forme care nu mai păstrează legătura cu tradiția străveche. Transformarea sa într-un simplu accesoriu vestimentar ignoră moștenirea sa spirituală și culturală.

În trecut, Mărțișorul nu era purtat oricum și oricând. Mamele îl legau copiilor la mână înainte de răsăritul soarelui, iar acesta era purtat până la 9 martie sau până când copiii vedeau un pom înflorit. În unele zone, fetele păstrau Mărțișorul până la 1 aprilie, când îl legau de un trandafir, pentru a fi frumoase și sănătoase precum florile.

Mărțișorul și suveranitatea culturală a românilor

Mărțișorul este mai mult decât un obicei de primăvară; el reprezintă identitatea noastră, o moștenire culturală care ne leagă de strămoșii noștri daci și de spiritualitatea profundă a acestui neam. În fața globalizării și a încercărilor de a dilua tradițiile românești, păstrarea simbolurilor autentice este un act de suveranitate culturală.

Astăzi, când românii sunt expuși unui val de influențe externe ce amenință coeziunea națională, este esențial să ne protejăm valorile și să redescoperim adevărata semnificație a tradițiilor noastre. Adevăratele simboluri ale identității românești trebuie păstrate, pentru că ele scriu istoria acestui popor și îl țin unit în fața încercărilor de dezbinare.