Ce a fost momentul Ialta 1945 și amenințarea unei posibile Ialta2. Lecții neînvățate și pericolele pentru suveranitatea României

Views: 21

Ialta 1945: Conferința care a redesenat lumea

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Conferința de la Ialta (4-11 februarie 1945) a reunit liderii celor trei mari puteri aliate: Franklin D. Roosevelt (SUA), Winston Churchill (Marea Britanie) și Iosif Stalin (URSS).

Scopul oficial al acestei întrevederi a fost stabilirea planului postbelic, dar realitatea a demonstrat că, dincolo de diplomație, la Ialta s-a hotărât noua hartă a influenței geopolitice mondiale.

Marea Britanie și SUA au acceptat, sub presiunea lui Stalin, ca Europa de Est să intre sub controlul sovietic, cu promisiunea unor alegeri libere în statele ocupate de Armata Roșie.

Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria și, cel mai important pentru noi, România, au fost efectiv abandonate sferei de influență a URSS. Promisiunile lui Stalin privind respectarea democrației s-au dovedit iluzii: regimurile comuniste au fost impuse cu forța, iar Europa a fost ruptă în două blocuri antagoniste, ceea ce a dus la declanșarea Războiului Rece.

Pentru România, deciziile de la Ialta au însemnat patru decenii de dictatură comunistă, represiune și pierderea suveranității naționale.

Regele Mihai a fost forțat să abdice, iar statul român a devenit un satelit obedient al Moscovei, unde libertatea și drepturile fundamentale au fost suprimate brutal.

2025: O Nouă Ialta la orizont?

Astăzi, la 80 de ani de la acele evenimente, lumea se confruntă din nou cu un posibil scenariu similar. Disputa dintre Statele Unite și Rusia se acutizează, iar speculațiile despre o „Ialta 2” se îmeiesc pe realitatea unui nou război rece.

După invazia Rusiei în Ucraina și escaladarea tensiunilor dintre NATO și Moscova, se vorbește tot mai mult despre posibilitatea unor negocieri între marile puteri pentru o reconfigurare a sferelor de influență. În acest context, există temeri reale că România ar putea fi, din nou, sacrificată la masa marilor jocuri geopolitice.

Rusia lui Putin împreună cu China contestă ordinea mondială dominată de SUA și aliații săi. Kremlinul vizează refacerea influenței sovietice în Europa de Est, iar România, ca membru NATO și UE, se află într-o poziție vulnerabilă. Politicienii români, preocupați mai mult de lupte interne și de câștiguri personale, par inconștienți de pericolul iminent.

România: lecțiile neînvățate ale istoriei

Din păcate, istoria ne arată că România a fost mereu prinsă între jocurile marilor puteri, fără să aibă un cuvânt real de spus. La Ialta, viitorul nostru a fost decis fără ca vreun reprezentant român să fie măcar consultat. Astăzi, riscăm să repetăm această greșeală.

O mare parte din populație ignoră pericolele externe, mulți fiind chiar seduși de propaganda rusească ce promite „neutralitate” și „independență față de Occident”.

Fără o strategie clară de apărare a intereselor naționale, România riscă să devină din nou monedă de schimb într-un eventual compromis între marile puteri. Suveranitatea nu este garantată doar de apartenența la NATO și UE, ci și de atitudinea fermă a clasei politice și de conștientizarea cetățenilor.

Pericolul ignorării istoriei

Dacă România nu învață din trecut, riscă să fie, din nou, sacrificată la masa negocierilor marilor puteri. O posibilă „Ialta 2” ar putea însemna reconfigurarea granițelor de influență în Europa de Est, iar istoria ne arată că astfel de procese nu au fost niciodată în avantajul nostru.

Pentru a preveni un asemenea scenariu, este esențial ca societatea românească să fie informată, conștientă de pericole și să-și apere interesele naționale cu fermitate. În caz contrar, riscăm să fim doar spectatori la o nouă înțelegere internațională în care România este, din nou, un pion sacrificabil pe tabla de șah a marilor puteri.