Cum guvernanții români cheltuiesc banii publici pentru campaniile politice, în timp ce în Germania astfel de cheltuieli sunt evitate

Alegeri anticipate în Germania

Ca urmare a ruperii coaliției de guvernare, la data de 16 decembrie 2024, Bundestagul a respins votul de încredere solicitat de cancelarul Olaf Scholz. Odată votul de încredere pierdut de cancelarul social-democrat s-a deschis calea alegerilor federale anticipate. De la destrămarea așa-numitei coaliții – semafor, formată din Partidul Social Democrat ( SPD), formațiunea ecologistă Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP), pe 6 noiembrie 2024, Germania a traversat săptămâni de blocaj politic în multe dintre problemele majore, cum ar fi situația economică din țară în cădere liberă și politica de migrație( 24,3 % din populația Germaniei fiind formată din migranți și descendenții acestora).

Alegerile federale în Germania din anul 2025 se vor desfășura în data de 23 februarie 2025, ocazie cu care vor fi aleși membrii celui de al 21-lea Bundestag. Sfârșitul politicii de protecție a climei, introducerea de taxe vamale pentru produsele europene îi îngrijorează pe politicienii germani de centru – stânga, odată cu revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA. De revenirea lui Donald Trump ar putea profita AfD, care se apropie de linia acestuia când vine vorba de migrație și politică energetică. Apropierea lui Donald Trump de AfD s-a văzut și la Washington la investirea sa în data de 20 ianuarie 2025. Deși cancelarul Olaf Scholz nu a fost invitat la ceremonia de investire, la aceasta au participat doi lideri din primul eșalon al AfD: Tino Chrupalla și Beatrix von Storch.

În sondaje, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu Uniunea Creștin-Socială bavareză (CSU) se află, cu 31 de procente, pe primul loc. Armonia între cele două partide surori, totuși nu este perfectă. Ascensiunea AfD continuă. Ajungînd la 22 de procente, AfD se află, în continuare, pe locul doi al preferinţelor electoratului. Liderul și candidatul la funcţia de cancelar al creștin-democraţilor germani, Friedrich Merz a exclus o orice alianță cu AfD, fiind deschis pentru formarea unei coaliții cu Partidul Social Democrat ( SPD), ceea ce ne duce cu gândul la România guvernată de monstruoasa coaliție PSD – PNL.

Deși partidele se află în faza fierbinte a campaniei electorale, cetățeanul de rând nu resimte această campanie electorală, în comparație cu campaniile electorale extrem de agresive și costisitoare pe bani publici din România. În România , Autoritatea Electorală Permanentă a transferat către partidele politice 386 de milioane de lei în 2024, spre deosebire de campaniile electorale din Germania, care nu sunt susținute din bani publici, motiv pentru care materialele de promovare sunt foarte modeste și se rezumă doar la niște placarde, toate de aceleași dimensiuni pentru toate partidele, care se regăsesc modest pe cate un stâlp de iluminat, în anumite zone.

Deficitul bugetar al României în 2024 a fost 8,6% , astfel că România a încheiat anul 2024 cu perspectivă negativă şi riscă să alunece înspre statutul de ţară nerecomandată pentru investiţii. În aceste condiții, se pune întrebarea, de ce în România campaniile electorale sunt susținute din banii publici, având în vedere că România se află la polul sărăciei în UE cu cea mai mare rată a sărăciei , respectiv 19,8%, urmată de Bulgaria cu 18% și Grecia cu 13,5 procente. La polul opus, cu cea mai scăzută rată se află Slovenia 2%, în timp ce media Uniunii este de aproape 7 %.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Articol scris de Angi Mateescu

Angi Mateescu este inginer investiții cu experienta de 30 de ani în managementul proiectelor în Europa și SUA, studenta la Institute for Integrative Nutrition, SUA, studenta la SRH Fernhochschule , Germania, Știința Nutriției și preventie