România, țara resurselor naturale nevalorificate: între bogăție și provocări
Views: 7
România se află printre țările europene cu cele mai bogate resurse naturale, de la săruri și minerale nemetalifere, până la cărbune, aur, argint și ape geotermale.
Cu toate acestea, în ciuda acestui potențial imens, valorificarea acestor resurse întâmpină numeroase provocări, de la lipsa investițiilor strategice până la dificultăți legislative și tehnologice. Un raport recent detaliază situația resurselor naturale ale țării în anul 2024.
Resursele de sare și săruri haloide – o bogăție controlată de stat
România deține rezerve uriașe de săruri haloide, estimate la 33 miliarde de tone, ceea ce reprezintă o oportunitate majoră de exploatare economică. Din acestea, sărurile de potasiu rămân neexploatate, în ciuda unor rezerve de 51 milioane de tone. Exploatarea sării geme, care totalizează 12 milioane de tone, este realizată exclusiv de companii de stat. În prezent, există 10 licențe active de concesiune pentru exploatarea a 2 miliarde de tone.
Minerale nemetalifere – exploatare privată și investiții insuficiente
Activitatea din sectorul mineralelor nemetalifere este dominată de companii private. Cu resurse totale de 224 milioane de tone, România are potențial în special în exploatarea gipsului și feldspatului. Deși există 25 de licențe de exploatare active, zăcămintele rămase necesită cercetări suplimentare pentru a putea fi valorificate pe deplin.
Roci utile și ornamentale
Cu peste 10 miliarde de tone de resurse în rocile utile, România are un avantaj competitiv pe piața materialelor de construcție. Marmura, travertinul și granitul ornamental sunt printre cele mai căutate resurse, dar exploatarea rămâne limitată. Doar 16 din cele 25 de zăcăminte de marmură sunt exploatate activ, iar calcarul ornamental și travertinul sunt subutilizate.
Industria în declin a cărbunelui
România dispune de 9,7 miliarde de tone de cărbune, însă doar o mică parte din aceste resurse este exploatată activ. Sectorul este dominat de stat, iar majoritatea zăcămintelor de antracit și huilă sunt închise. În lipsa unor investiții și tehnologii moderne, această industrie se confruntă cu stagnare și scăderea competitivității pe piața internațională.
Deși România dispune de resurse considerabile de minereuri feroase (58 milioane de tone) și neferoase (510 milioane de tone), majoritatea exploatărilor au fost închise în ultimele decenii. Singura licență activă pentru minereuri neferoase este cea de la Roșia Poieni, unde cuprul continuă să fie exploatat de stat.
Aurul și argintul – o comoară blocată de birocrație
România are trei mari zăcăminte de aur și argint – Roșia Montană, Certej și Băița Crăciunești – care însă sunt blocate în procese birocratice și de obținere a avizelor. Alte trei zăcăminte sunt în curs de explorare, dar progresul este lent, ceea ce pune sub semnul întrebării competitivitatea României pe piața globală a metalelor prețioase.
Potențialul neexploatat al apelor subterane
Cu resurse subterane de peste 12.000 metri cubi/zi de ape minerale naturale și 21.000 metri cubi/zi de apă geotermală, România este bine poziționată pentru a dezvolta un sector prosper al apelor terapeutice și potabile. Totuși, doar o mică parte din aceste resurse sunt concesionate și exploatate activ, iar infrastructura pentru valorificarea apelor geotermale este insuficient dezvoltată.
Provocările exploatării resurselor naturale
România are nevoie urgentă de o strategie coerentă și bine implementată pentru valorificarea resurselor naturale. Principalele provocări includ:
- Lipsa investițiilor în cercetare geologică și tehnologii moderne de exploatare;
- Birocrația excesivă care întârzie sau blochează exploatarea resurselor;
- Protecția mediului, care necesită costuri semnificative și tehnologii avansate;
- Fragmentarea licențelor între companii private și de stat, ceea ce duce la o lipsă de coerență în politica de exploatare.
