Opinii
Umezeala în exces distruge națiuni
Cred că nimic nu mă irită mai mult decât persoanele care, odată ajunse într-o funcție, încep să perie intens niște inși, laudându-le incompetența ca și când ar fi cine știe ce minune în domeniu. Și când numirea lor în funcția aia nu vine ca un rezultat al vreunei potențe intelectuale, ci are drept cauză alte chestiuni… „extracurriculare”… tot spectacolul ăla de cult al personalității nu face altceva decât să-mi producă o greață enormă, care nu poate fi înlăturată nici cu tone de lămâie.
Există o meserie veche de când lumea, despre a cărei practică ni se spunea, în Vechiul Testament, că era pedepsită prin anihilarea „adeptului” cu pietre. Apoi a venit perioada „dragobetelui” religios și, în Noul Testament, a fost treaba cu piatra și păcatul. Așa au scăpat adepții ăia de măsurile coercitive ale Tatălui… Ceea ce cred, însă, este că Doamne-Doamne știa foarte bine că toleranța asta va duce lumea cu oiștea-n gard și de aia o consiliase ca atare. Fiul lui, cam naiv de altfel, a luat-o pe partea aia cu iubirea, pentru că ura „extremismul”.
Și uite așa, am ajuns ca toți ăștia să ne conducă și – culmea – să ne impună niște măsuri coercitive gratuite, fără ca noi să fi greșit cu ceva. Mai mult, le-a mai explodat și bășica PR-ului și ne-a pătat al dracului de rău cu capodoperele astea ale economiei de piață, de care orice țară dezvoltată și cu mintea la cap fuge mâncând pământul. Și când te gândești că, dacă nu ar fi fost meseria aia despre care vorbeam mai sus, personajele acestea nu ar fi vândut nici măcar un fir de verdeață în piață.
Ce-am învățat din toate astea, pe propria piele din păcate? Un lucru cert, anume că umezeala în exces, într-o anumită parte a corpului, distruge națiuni. Iremediabil!
