Baladele lui Ludovic Orban nu au loc în Csárdásul UDMR: povestea celui mai rătăcit maghiar printre români
Există figuri misterioase în politica românească, dar niciun caz nu se compară cu cel al lui Ludovic Orban, singurul ungur din istoria țării care a reușit performanța rară de a avea două nume 100% maghiare și, cu toate acestea, să fie considerat român de toate partidele prin care a trecut.
Un adevărat cameleon identitar, un supra-maghiar camuflat perfect în politica românească, până astăzi.
Unii au două nume, alții două prenume, dar Orban are două identități etnice într-una singură. Pe scurt: gulyás în suflet, sarmale în discurs. Dar într-o zi, totul avea să se schimbe.
Marea expulzare: Nicușor Dan, paznicul de la Cotroceni
Într-o după-amiază epică, demnă de epopeile medievale, Ludovic Orban ar fi încercat să intre în Cotroceni pentru a-și recupera gloria pierdută. Numai că la poartă, în locul obișnuiților lucrători ai SPP, l-a întâmpinat, în legenda urbană care circulă, chiar Nicușor Dan.
”Aici nu se intră cu declarații politice triste și nici cu chitara!”, ar fi spus însuși președintele României, gardianul moral al Palatului. Și astfel, Ludovic Orban a fost dat afară de la Cotroceni înainte să apuce să intoneze celebra lui baladă politică în La minor.
Rănit în orgoliu, dar nu în portativ, Orban și-a spus: ”Dacă România nu mă înțelege, poate Ungaria mă va primi.” Și așa a început Pelerinajul Maghiarului de la Dobroești.
Cererea istorică de adeziune la UDMR
Cu chitara într-o mână și cu un dosar cu șină în cealaltă, Ludovic Orban s-a prezentat la sediul UDMR. Emoționat, a rostit, într-o română cu accent imaginat: ”Fraților, am venit acasă. V-am căutat toată viața!”
Surse apropiate UDMR (dar și mai apropiate de glume bune) au relatat momentul:
”Nu ne venea să credem. Parcă eram într-un episod din Game of Thrones, dar varianta Transilvania: un prinț rătăcit își revendică ginta.”
Conducerea Uniunii, întrunită în ședință de urgență, ar fi analizat dosarul:
– maghiar la nume: 
– maghiar la prenume:
– ungur prin destin politic: discuție complicată
– ungur prin muzică: 
(astea sunt balade, nu Csárdás!)
Și astfel a venit condiția istorică, nemaiîntâlnită în politica românească:
”Îl primim… DAR NU CU CHITARA!”
”Nu putem accepta baladele astea românești de inimă frântă. La noi, la putere este Csárdás!”, ar fi declarat pe surse un lider UDMR care se teme de concurență culturală.
”Dacă vine Orban, apoi vine și Văru’ Săndel și ne trezim cu nunți românești la sediu? Nu, nu, nu! Fără instrumente!” Unii membri ar fi propus un compromis: ”Să-i dăm o tobă! Tobele sunt neutre etnic!” Dar s-a respins și asta. S-a considerat prea ritmic.
Pe scurt:
– UDMR dansează.
– Orban cântă.
– Politica e o scenă prea mică pentru atâtea genuri muzicale.
Marea împăcare: fiul rătăcit revine acasă
În final, după dezbateri lungi, UDMR a decis: ”Orban este maghiarul nostru rătăcit, dar îl primim. Fără portativ, fără serenade, fără accente de folk. Doar cu acte!” Acesta ar fi primul caz din Europa în care un partid acceptă oficial un membru fără drept de instrument muzical. Dar pentru Ludovic Orban, asta nu contează, căci, după ani de pribegie prin PNL, Forța Dreptei, USL, alianțe, rupturi, reconstrucții și refrene politice, își găsește în sfârșit casa, așa cum spun bătrânii secui: ”Mai bine târziu maghiar, decât niciodată.”
Epilog: Ce urmează?
Unii spun că UDMR pregătește deja pentru Orban funcția de ”Responsabil cu tăcerea muzicală”, iar alții că urmează să fie imaginea oficială a campaniei ”Un maghiar pentru fiecare român!”. Dar într-o lume plină de discordie, povestea lui Ludovic Orban ne arată ceva esențial:
identitatea este fluidă, dar Csárdásul nu iartă.
Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.
