România reală: credință, familie, neam — nu parade ideologice
Pe 5 octombrie, la București, asociația MozaiQ organizează un marș de protest sub lozinca „Tradiția noastră e iubirea”. În realitate, acest slogan nu este altceva decât o încercare abilă de a răsturna sensul profund al tradiției românești, transformând valorile milenare ale poporului nostru într-un pretext pentru revendicări străine de fibra națională.
Se cere, chipurile, „parteneriat civil pentru toate cuplurile” și „o procedură clară pentru persoanele transgender”. Dar aceste revendicări nu reprezintă nicidecum dorința majorității românilor, ci sunt expresia unei minorități militante, susținută din afară, care încearcă să impună agende politice în contradicție cu Constituția, cu familia naturală și cu însăși morala creștină ce ne-a ținut vii ca națiune.
Ni se spune că România ar fi „condamnată” de CEDO și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Întrebarea firească este: de când justiția străină hotărăște ce înseamnă familia pentru români? Dacă România a supraviețuit sub turci, sub ruși, sub austro-ungari, nu cumva poate supraviețui și fără aceste dictate ideologice? În loc să ne fie impus modelul occidental, unde valorile sunt relativizate și unde familia naturală este pusă la zid, noi avem datoria să ne apărăm identitatea.
Este scandalos să vedem cum, sub masca „egalității” și a „iubirii”, ni se cere să acceptăm o normalitate artificială. Tradiția românească nu este relativizată prin lozinci. Tradiția noastră nu este „iubirea fără frontiere morale”, ci credința în Dumnezeu, respectul pentru mamă și tată, pentru bunici și strămoși, pentru continuitatea neamului. Fără aceste valori, România nu ar mai fi România.
În contrast cu slugărnicia autorităților din Capitală, unde asemenea manifestații primesc undă verde, există și exemple de verticalitate. La Ploiești, viceprimarul Alexandru Săraru a reușit să blocheze organizarea unui astfel de marș. Prin acest gest, Săraru a arătat că există încă oameni politici care pun în centrul deciziei voința majorității cetățenilor, nu presiunea unor grupuri de interese. Este o dovadă de demnitate națională și un semnal clar că românii nu acceptă orice dictate ideologice.
Cei care invocă „dreptul de a iubi” confundă deliberat iubirea cu ideologia. Adevărata iubire, cea care întemeiază familii, naște copii, dăinuie peste generații, nu are nevoie de parade, de marșuri și de afișe stridente. Ea se trăiește în tăcere, în sacrificiu, în credință și în respectul pentru comunitate.
De aceea, trebuie spus apăsat: România nu are nevoie de marșuri LGBT. Nu avem nevoie de exportul unor modele culturale care, în alte țări, au dus la confuzie morală și la destrămarea valorilor tradiționale. România are nevoie de întărirea familiei, de sprijin pentru tineri, de respect față de Biserică și de cultivarea identității noastre.
Românii nu și-au apărat pământul și credința vreme de veacuri ca să ajungă, azi, spectatori neputincioși la o mascaradă ideologică ce răstoarnă până și sensul cuvântului „tradiție”.
Sursa foto: https://halifax.citynews.ca/
