România – țară naționalistă: zece argumente concrete

1. Formarea statului român modern pe criterii naționale
Unirea Principatelor în 1859, Independența din 1877 și Marea Unire din 1918 au fost determinate de idealuri naționaliste – unificarea românilor într-un singur stat. Toate aceste momente istorice s-au bazat pe identitatea etnică și lingvistică românească.

2. Cultivarea naționalismului în perioada comunistă
Sub Nicolae Ceaușescu, regimul comunist a promovat un naționalism de stat agresiv:

• Reinterpretarea istoriei pentru a glorifica „poporul român”.
• Politica de izolare față de URSS în numele suveranității naționale.
• Campanii de „autoîndestulare” economică și culturală.

3. Biserica Ortodoxă Română – pilon național-identitar
BOR este una dintre cele mai influente instituții din România, cu peste 85% dintre români declarându-se ortodocși. Ea susține frecvent valorile tradiționale românești, iar colaborarea dintre stat și biserică întărește sentimentul identitar național.

4. Sistemul educațional – accent pe istorie națională
Manualele de istorie pun accent aproape exclusiv pe formarea și lupta poporului român. Copiii învață încă din clasele primare despre Dacia, Ștefan cel Mare, Unirea din 1918 și personalități „eroice”, într-o viziune patriotică clasică.

5. Partide cu discurs naționalist în Parlament
Partide precum PRM în trecut și AUR în prezent au câștigat susținere printr-un discurs clar naționalist:

• Suveranitate națională.
• Identitate românească.
• Apărarea „valorilor românești” împotriva „influențelor străine”.

6. Atașament profund față de simbolurile naționale
Steagul, imnul, Ziua Națională și portul popular sunt tratate cu respect și mândrie. 1 Decembrie e celebrat cu defilări, slujbe religioase și discursuri patriotice în toate colțurile țării.

7. Reacții anti-globaliste și euro-sceptice
România a cunoscut în ultimii ani o creștere a sentimentului anti-UE și anti-globalizare, mai ales în mediile conservatoare. Campanii precum „Cumpără românește” sau „Nu ne vindem țara!” sunt frecvente în spațiul public și pe rețele sociale.

8. Susținerea masivă pentru familia tradițională (referendumul 2018)
Chiar dacă nu a atins cvorumul, peste 3,5 milioane de români au votat în favoarea redefinirii familiei în Constituție ca fiind între bărbat și femeie – o temă centrală a naționalismului conservator românesc.

9. Diaspora – păstrarea identității românești în străinătate
Românii din diaspora organizează școli de limba română, biserici, festivaluri tradiționale și grupuri culturale, demonstrând o legătură identitară puternică cu țara, chiar și departe de granițele ei.

10. Reacții la imigrație și minorități – apărarea majorității românești
În dezbaterile despre imigrație sau drepturile minorităților, o parte semnificativă din populație și liderii politici susțin prioritatea „românilor pentru România”. Exemple: opoziția față de cotele de migranți sau tensiunile privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Naționalismul românesc nu este doar o moștenire istorică, ci un fenomen activ și influent. Prin cultură, educație, politică și atitudini sociale, România continuă să se manifeste ca o țară profund atașată de identitatea sa națională.

PANAIT MARIAN

(sursa foto: curierulnational.ro)