Oficializarea limbilor regionale în UE: un precedent periculos pentru identitatea națională
Marți, 27 mai, Consiliul European pentru Afaceri Generale va dezbate o propunere cu potențial impact major asupra arhitecturii lingvistice și identitare a Uniunii Europene: recunoașterea limbilor bască, catalană și galiciană ca limbi oficiale ale Uniunii.
În spatele unei inițiative aparent inofensive stau implicații juridice, culturale și politice care nu pot fi ignorate. Acceptarea acestor limbi ca oficiale ar însemna deschiderea unui precedent periculos, prin care orice limbă regională a unui stat membru ar putea revendica același statut. Europa vorbește, potrivit datelor Parlamentului European, peste 255 de limbi – câte dintre ele vor deveni oficiale?
Un atac subtil la adresa unității statelor naționale
Adoptarea unei astfel de decizii ar putea duce la fragmentarea identitară a unor state membre, încurajând autonomismele și revendicările separatiste. Această mișcare, în loc să consolideze unitatea europeană, riscă să accentueze fisurile din interiorul Uniunii.
În mod ironic, o măsură care se vrea incluzivă ar putea avea un efect opus: excluderea limbilor oficiale ale unor state, din rațiuni pur tehnice și financiare. Dacă numărul limbilor oficiale crește semnificativ, Comisia Europeană ar putea fi forțată să limiteze folosirea limbilor doar la cele „de lucru” – franceză, germană și engleză – ceea ce ar însemna un regres grav pentru limba română, actualmente una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii.
Regulile sunt clare – și nu ar trebui negociate politic
Regulamentul actual al Uniunii Europene este limpede: doar limbile oficiale ale statelor membre pot dobândi statutul de limbă oficială a Uniunii. Ori, basca, catalana și galiciana sunt limbi oficiale doar în regiuni din Spania, nu la nivel național. Orice derogare de la acest principiu ar reprezenta o abdicare de la regulile europene, sub presiunea unor interese politice interne.
În mod evident, propunerea nu are o motivație lingvistică, ci una strict politică: menținerea la putere a premierului spaniol Pedro Sánchez, care depinde de susținerea partidelor regionale.
Multilingvism, da – dar cu măsură și responsabilitate
Respectul față de limbile minoritare este esențial pentru o Europă unită. Nu este vorba de a nega frumusețea limbii catalane sau apropierea dintre galiciană și română. Ele sunt părți vii ale mozaicului european și beneficiază deja de drepturi solide: pot fi folosite în corespondența cu instituțiile europene, în anumite documente oficiale și chiar în reuniuni ale Consiliului, cu aprobare prealabilă.
Cu toate acestea, oficializarea lor completă ar însemna o escaladare birocratică și financiară, cu efecte colaterale directe asupra limbilor oficiale deja consacrate – inclusiv a limbii române.
România trebuie să se opună cu demnitate
Este momentul ca guvernul României să acționeze cu viziune, responsabilitate și atașament față de propria limbă și identitate națională. Votul împotriva acestei propuneri nu este un gest împotriva diversității, ci un gest de loialitate față de regulile Uniunii Europene și de apărare a interesului național.
România trebuie să rămână un apărător al valorilor europene, dar și al limbii și culturii sale într-o Europă tot mai tentată să sacrifice principiile pentru calcule de moment.
