Carmen Zamfirescu: Pâinea Golgotei – Simbol al Identității Românești

Cred că a venit timpul să ne întoarcem la tot ceea ce avem noi, în zestrea culinară naţională, mai sănătos, mai gustos, mai uşor de realizat şi mai cred că atunci când le vom prepara şi le vom consuma alături de cei dragi nouă, vom aprecia mai bine identitatea noastră naţională, românească.

Astăzi, 3 februarie 2025, vă voi prezenta reţetă intitulată „Pâinea Golgotei”, o specialitate de pâine pe care bunica mea, care nu se mai află printre noi, o pregătea în fiecare an, în Săptămâna Mare, în Vinerea Patimilor, după apusul Soarelui. Potrivit tradiţiei, în Vinerea Patimilor, creştinii care doreau să ţină postul negru (Vinerea Patimilor este, de altfel, singura zi din an în care în Biserica Ortodoxă Română nu se slujeşte Sfânta Liturghie ) nu aveau voie să facă nimic şi să mănânce nimic în ziua de Vineri până nu apunea Soarele. Apusul Soarelui semnifica punerea în Sfântul Mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru a prepara „Pâinea Golgotei” aveţi nevoie de următoarele ingrediente:
600 de grame de făină albă obţinută din grâul măcinat în mod obişnuit la morile săteşti;
50 de grame de mălai (în prezent, puteţi folosi mălai „grişat”);
o linguriţă cu sare (de mărimea unei linguriţe pentru cafea);
14 grame de drojdie uscată (aproximativ 2 pliculeţe de drojdie uscată, cumpărată din comerţ);
60 ml ulei de floarea soarelui,
400 ml de apă călduţă (numită popular „apă de pâine”)
30 ml ulei de floarea soarelui;
20 ml de bulion de roşii;
6-8 prune uscate (în funcţie de mărimea lor), cărora li se scot sâmburii şi care vor fi tăiate în două jumătăţi egale;
o jumătate de ardei gogoşar marinat în bulion de roşii şi tăiat sub formă de cubuleţe;
5-6 crenguţe de cimbru de pe care culegem frunzuliţele,
circa 30 de sâmburi din seminţe de dovleac, un fir de usturoi verde tocat sub formă de rondele; piper negru măcinat (cât putem cuprinde în cele trei degete atunci când îl presărăm pe pâine). Când nu avea piper, bunica mea presăra boia de ardei iute.

Modul de preparare este următorul:
într-un vas curat în care nu am gătit niciodată „de dulce”, amestecăm făina cu mălaiul și drojdia. Separat, într-un alt vas, punem cantitatea de apă călduţă (400 ml) şi adăugăm cantitatea de ulei (60 ml). În vasul în care am amestecat făina, mălaiul şi drojdia, facem o gropiţă în mijlocul amestecului şi turnăm treptat apa călduţă cu ulei, amestecând uşor cu mâna sau cu ajutorul unei linguri. După ce am adăugat tot lichidul (apa şi uleiul), vom obţine un aluat moale şi pufos. Punem aluatul pe un suport din lemn curat (popular se numeşte „tocător”) unde pudrăm uşor făină. Adăugăm și sarea (cu excepţia unui sfert de linguriţă, pe care îl păstrăm pentru a fi presărat în tavă).

Mai frământăm aluatul aproximativ 20 de minute până când nu se mai lipeşte. Când aluatul a ajuns să aibă o textură uniformă, îl aşezăm într-un vas, acoperim vasul cu un prosop curat şi îl lăsăm la dospit într-o încăpere călduţă până ajunge să îşi dubleze volumul. De regulă, dospirea aluatului durează 1 oră şi 30 minute.

După ce aluatul s-a dospit, îl scoatem din bol, pe blatul de lucru (pe tocător), unde îl mai frământăm circa 5 minute, dându-i o formă ovală. Luăm apoi o tavă curată (în care nu am pregătit nimic „de dulce”), presărăm sfertul de linguriţă de sare rămas, iar 20 ml de ulei (10 ml ulei îi păstrăm pentru a unge aluatul după ce îl aşezăm în tavă) îi încălzim şi punem uleiul încins în tavă.

Ornare și coacere la cuptor:

Aşezăm apoi aluatul în tavă şi îl apăsăm uşor cu palmele din loc în loc pentru a-l putea întinde uniform, îl ungem cu cei 10 ml ulei rămaşi, apăsând aluatul cu degetele şi făcând gropiţe.

În momentul în care avem aluatul în tavă, cu latul palmei, la mijlocul pâinii facem forma unei cruci, care simbolizează Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul, pe dealul numit Golgota.

Ungem apoi pâinea cu bulionul de roşii, având grijă să nu stricăm forma Crucii, punem jumătăţile de prune uscate în mod uniform, adăugăm cubuleţele de gogoşar marinat, presărăm frunzuliţele de cimbru şi rondelele de usturoi verde, sâmburii de seminţe de dovleac, apoi adăugăm piperul negru măcinat.

Facem semnul crucii de trei ori asupra tăvii şi introducem tava în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 40 de minute. După ce au trecut cele 40 de minute, cu un prosop curat scoatem tava şi apoi punem pâinea coaptă pe un prosop alb curatşi o lăsăm să stea timp de 15 minute. Astfel, am pregătit o pâine foarte aromată, cu miez pufos şi coajă uşor crocantă care ne va desfăta papilele gustative.

Costul ingrediedientelor folosite la această rețetă, „Pâinea Golgotei” este de aproximativ 8 lei.

Dragi cititori, vă doresc poftă bună, atunci când veţi degusta această pâine după ce o veţi fi pregătit conform reţetei pe care v-am prezentat-o. Bunica mea ne oferea întotdeauna această pâine să o mâncăm în Vinerea Mare, după ce se lăsa întunericul, alături de un sos din gogoşari marinaţi în bulion de roşii şi alături de o cană de pământ cu apă de izvor. Voi adăuga şi fotografia acestei pâini pe care am preparat-o astăzi ca să vă pot oferi reţeta, pe care Dumneavoastră o veţi putea prepara în Vinerea Mare (Vinerea Patimilor), seara după apusul Soarelui.

Sursa:
https://www.f5xmedia.ro

Carmen Zamfirescu este scriitoare. S-a născut la Drobeta Turnu Severin, cea mai veche poartă fluvială românească, oraș a cărui existență depășește două milenii. A scris peste 120 de lucrări (romane, lucrări științifice, lucrări de publicistică, articole).

Cărțile sale, în variantă e-book, se află pe marile site-uri, precum: www.feltrinelli.com,www.itunes.com, www.casadellibro.com, https://www.bol.com/nl,https://www.eurobuch.com,https://www.eurolivro.pt, https://www.dr.com.tr,https://www.e-sentral.com, https://www.buecher.de,https://www.dymocks.com.au,https://www.orellfuessli.ch, htp://www.upcitemdb.com,https://rabattpreisvergleich.de,https://www.smashwords.com, http://www.agapea.com,https://search.rakuten.co.jp, https://www.flipkart.com, alături de nume grele ale literaturii românești și universale.

Cele mai multe dintre romanele doamnei Carmen Zamfirescu sunt axate pe problematica socială, a crizei care a afectat societatea românească de după 1989, cuprinzând experiențe din viața românilor plecați să lucreze în afara granițelor țării pentru a-și ajuta familiile rămase în țară.