România își vinde resursele naturale: o nouă lovitură pentru zăcămintele de sare

Într-o perioadă în care resursele naturale ale României ar trebui să fie protejate și valorificate pentru a asigura prosperitatea națională, țara noastră se confruntă cu o tendință alarmantă: vânzarea și exploatarea resurselor la prețuri derizorii.

Una dintre cele mai recente lovituri vine din sectorul sării, un sector strategic, în care autoritățile au decis să deschidă piața pentru noi investitori, printre care și o companie controlată de capital maghiar. În decembrie 2024, România a aprobat două noi licențe pentru exploatarea sării gemă, o resursă valoroasă, ceea ce a dus la spargerea monopolului Societății Naționale a Sării (Salrom).

Deși în ultimele două decenii, Salrom, compania majoritar de stat, deținea monopolul asupra pieței sării din România, în decembrie 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a emis două noi licențe de exploatare, una dintre ele fiind obținută de o companie românească deținută integral de un grup maghiar. Este vorba despre Diana Exploatări Miniere, o firmă care a fost transferată în 2021 în totalitate către Salt-Veres Zrt., companie înființată în Ungaria, controlată de Lajos Veres, un om de afaceri maghiar.

Aceste licențe au fost acordate pentru perimetrele Valea Murăturii și Valea Florilor, ambele situate în județul Cluj. În urma acordării acestora, România a deschis calea pentru ca noi investitori străini să preia controlul asupra unei resurse valoroase și, până de curând, strategice. În 2023, Salrom a avut o cifră de afaceri de 482 de milioane de lei și un profit de 130 de milioane de lei, iar statul român deține încă 51,49% din acțiunile sale. Totuși, în fața unui context economic și geopolitic incert, în care cererea de sare a crescut semnificativ la nivel european, autoritățile române au optat pentru deschiderea unei piețe deja fragile, în detrimentul unei consolidări naționale a industriei sării.

Înainte de aceste licențe acordate, Salrom era un jucător dominant pe piața europeană, având chiar un rol important în regiune, după începerea războiului din Ucraina, în 2022.
Salrom a ocupat locul lăsat de Regia Sării din Donbas (Ucraina), iar în același an, Ungaria importa sare românească în valoare de 27 de milioane de euro. În această perioadă, Salrom a avut doar concurență limitată, provenind din câteva firme mici cu exploatări locale. Cu toate acestea, în urma războiului și a scăderii ofertei de sare din Ucraina, România a ales să permită exploatări private de sare gemă, în contextul în care Salrom nu a fost lăsat să își extindă monopolul.

În ultimii 20 de ani, Guvernul României a acordat doar cinci licențe pentru exploatarea resurselor de sare, dar în 2024, în două rânduri, au fost emise noi licențe, ceea ce pune sub semnul întrebării politica de protejare a resurselor naturale ale țării. Mai mult, implicarea capitalului străin, cum este cazul companiei maghiare Salt-Veres Zrt., ridică întrebări legate de controlul asupra resurselor strategice ale României.
În contextul acestor schimbări, se pune întrebarea: de ce continuăm să renunțăm la resursele naturale, vânzându-le pe nimic, în loc să le protejăm și să le utilizăm pentru dezvoltarea unei industrii naționale puternice? România a fost odată un grânar al Europei, cu o industrie robustă și o economie stabilă. Astăzi, în schimb, renunțăm la aceste comori naturale, iar urmașii noștri vor fi cei care ne vor judeca dur pentru aceste alegeri.

Este esențial ca România să își regăsească direcția, să protejeze resursele sale și să construiască o economie bazată pe stabilitate și industrie națională, nu să continue să își vândă „țara la bucată”.