18 octombrie 1599 – Ziua în care Mihai Viteazul a deschis poarta Unirii la Șelimbăr

Context istoric

La sfârșitul secolului al XVI-lea, cele trei țări românești — Țara Românească, Moldova și Transilvania — se aflau sub influența marilor puteri ale vremii: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Regatul Poloniei. Mihai Viteazul, voievodul Țării Românești, conștient de pericolul care plana asupra regiunii, a hotărât să preia inițiativa.

Transilvania era condusă în acel moment de Andrei Báthory, un principe sprijinit de Polonia, ostil ideii de colaborare cu Mihai. Temându-se de o eventuală coaliție între Moldova și Transilvania împotriva sa, Mihai Viteazul a decis să atace primul, urmărind atât apărarea propriei domnii, cât și extinderea autorității asupra celorlalte două principate românești.

Pregătirea confruntării

Mihai a trecut munții prin Valea Oltului cu o armată de aproximativ 20.000 de oameni, compusă din ostași munteni, haiduci sârbi, secui, mercenari unguri și cazaci. În paralel, boierii Buzești veneau dinspre Valea Teleajenului, pentru a se reuni cu forțele principale la Tălmaciu, în apropierea Sibiului.

Pe cealaltă parte, Andrei Báthory își consolidase apărarea în jurul Sibiului, având în componența armatei sale trupe transilvănene, mercenari polonezi și unguri, dar și secui — deși aceștia din urmă erau nehotărâți și, ulterior, vor juca un rol esențial în deznodământul bătăliei.

Desfășurarea bătăliei de la Șelimbăr – 18 octombrie 1599

Confruntarea a avut loc pe câmpia din apropierea localității Șelimbăr, lângă Sibiu. Terenul, mlăștinos în unele zone, a fost un factor decisiv în desfășurarea luptei.

Lupta a început în jurul orei 9 dimineața, cu un puternic schimb de artilerie. Deși trupele lui Báthory aveau avantajul numeric în artilerie, Mihai a aplicat o strategie ofensivă decisivă. Pe flancul stâng, Baba Novac și haiducii sârbi au pătruns adânc în dispozitivul inamic, provocând panică și dezorganizare.

Un alt element-cheie a fost trădarea secuilor din armata lui Báthory, care, în loc să lupte împotriva lui Mihai, s-au retras sau au trecut de partea acestuia. În urma unui asalt concentrat, trupele transilvănene au fost complet zdrobite, iar Andrei Báthory a fugit, fiind ulterior prins și ucis de localnici.

Urmările bătăliei

Victoria de la Șelimbăr a fost un moment crucial în istoria românilor. Mihai Viteazul a intrat triumfător în Alba Iulia la 21 octombrie 1599 și a fost recunoscut ca principe al Transilvaniei. Această victorie i-a oferit ocazia de a pune în aplicare un vis politic ambițios: unirea celor trei țări românești sub o singură conducere.

Deși unirea realizată de Mihai Viteazul în 1600 a fost de scurtă durată, ea a rămas un simbol puternic în conștiința națională, considerată de istorici drept o „primă unire” a românilor.

Semnificația istorică

• Politic: Mihai Viteazul a devenit, pentru prima dată în istorie, conducătorul de facto al celor trei țări românești — o realizare remarcabilă într-o epocă dominată de mari imperii.

• Național: Deși unirea nu a fost una de tip modern, ea a avut o puternică încărcătură simbolică, sugerând posibilitatea unei identități colective românești.

• Strategic: Bătălia de la Șelimbăr a demonstrat viziunea militară și politică a lui Mihai, dar și abilitatea sa de a manevra alianțe și de a exploata slăbiciunile adversarilor.

Bătălia de la Șelimbăr din 18 octombrie 1599 nu a fost doar o victorie militară, ci și un act de curaj și viziune care a deschis un nou capitol în istoria românilor. Prin această victorie, Mihai Viteazul a devenit simbolul ideii de unitate națională, fiind primul domnitor care a reușit, fie și temporar, să unească sub o singură autoritate Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Șelimbăr rămâne, așadar, nu doar un loc de pe hartă, ci o piatră de temelie a identității naționale românești.

Pe locul bătăliei se află o movilă artificială care acoperă oasele celor căzuți în această bătălia. Din păcate, deseori această înălțime este escaladată de diferite persoane cu mijloace motorizate lăsănd urme adânci în substrat. Mai multe detalii despre subiect în articolul de mai jos:

Movila lui Mihai- Șelimbăr, mormântul comun al luptătorilor căzuți în Bătălia de la Șelimbăr a devenit pistă pentru ATV-uri. ”În curând vor ieși oasele afară!”(ISTORICII.RO)

(sursa foto: starsibian.ro)