20 septembrie 1974 – inaugurarea oficială a Transfăgărășanului

La data de 20 septembrie 1974, avea loc inaugurarea oficială a Transfăgărășanului, una dintre cele mai ambițioase și impresionante lucrări de infrastructură din România comunistă. Cu o lungime de peste 90 de kilometri și urcând până la o altitudine de 2.040 de metri, Transfăgărășanul străbate Munții Făgăraș și leagă Muntenia de Transilvania, printr-un traseu spectaculos, unic în Europa de Est.

Construit din rațiuni strategice

Transfăgărășanul (DN7C) nu a fost gândit inițial ca obiectiv turistic, ci ca drum strategic militar, în contextul tensiunilor cu Uniunea Sovietică după invadarea Cehoslovaciei în 1968. Regimul lui Nicolae Ceaușescu a dorit o rută de transport rapidă care să permită mobilizarea armatei peste munți, în cazul unei eventuale intervenții sovietice în România.

Construcția a început în 1970, fiind realizată în mare parte de militari. Costurile umane au fost mari: zeci de soldați și muncitori și-au pierdut viața în timpul lucrărilor, în condiții de teren extrem de dificile.

Date tehnice remarcabile

• Lungime totală: peste 90 km

• Altitudine maximă: 2.040 m (în apropiere de Bâlea Lac)

• Tunelul Capra–Bâlea: 887 metri – cel mai lung tunel rutier din România

• Zeci de viaducte, poduri și serpentine săpate în stâncă

• Timp de construcție: aproximativ 4 ani (1970–1974)

De la drum strategic la destinație turistică

Deși construit cu un scop militar, Transfăgărășanul a devenit în timp un obiectiv turistic de referință, fiind apreciat pentru:

• Peisajele spectaculoase din Munții Făgăraș

• Accesul către Lacul Bâlea, Cetatea Poenari, Barajul Vidraru

• Popularitatea crescută internațională după ce emisiunea Top Gear l-a numit „cel mai frumos drum din lume” în 2009

Un drum cu regim sezonier

Din cauza condițiilor climatice extreme la altitudine, Transfăgărășanul este deschis doar în perioada iunie–octombrie, în funcție de starea vremii. Iarna, porțiunea dintre Bâlea Cascadă și Piscul Negru este închisă circulației rutiere din cauza riscului de avalanșe și a zăpezilor abundente.

Un simbol al ambiției inginerești

Transfăgărășanul rămâne și astăzi o dovadă a forței inginerești, dar și o amintire a sacrificiilor făcute sub regimul comunist. Drumul reușește să îmbine elemente de arhitectură militară, ingeniozitate tehnică și frumusețe naturală, fiind considerat de mulți cea mai spectaculoasă șosea din România.

20 septembrie 1974 marchează, așadar, nu doar finalizarea unei lucrări de infrastructură, ci și nașterea unui simbol național care atrage anual sute de mii de vizitatori, români și străini deopotrivă.

(sursa foto: știrileprotv.ro)