20 septembrie 1940: începea evacuarea Cadrilaterului
Românii au fost nevoiți să-și părăsească casele în urma cedării teritoriului către Bulgaria
Pe 20 septembrie 1940, a început evacuarea populației românești din Cadrilater, teritoriu care fusese cedat Bulgariei în urma Tratatului de la Craiova, semnat pe 7 septembrie 1940. Procesul de evacuare s-a desfășurat într-un timp foarte scurt, fiind finalizat până la 1 octombrie 1940, și a afectat zeci de mii de oameni.
Tratatul de la Craiova – o cedare forțată
În contextul presiunilor politice externe exercitate de Germania nazistă și Italia fascistă, România a fost obligată să cedeze Sudul Dobrogei (Cadrilaterul) – teritoriu care includea județele Durostor și Caliacra, regiune locuită de români, aromâni, bulgari și turci.
Tratatul prevedea un schimb de populație, dar, în realitate, românii și aromânii au fost cei mai afectați, fiind forțați să-și părăsească locuințele, pământurile și bunurile.
O evacuare rapidă și dureroasă
Evacuarea s-a făcut sub supravegherea autorităților române și bulgare, dar în condiții dificile:
-
Timp scurt pentru relocare (11 zile)
-
Lipsa compensațiilor echitabile
-
Familii dezrădăcinate, lăsate fără posibilități economice reale
-
A fost afectată o populație de peste 100.000 de persoane, majoritatea fiind români, aromâni și meglenoromâni stabiliți în Cadrilater în urma Războiului Balcanic (1913)
O dramă ignorată: drama coloniștilor
Mulți dintre cei evacuați erau coloniști români și aromâni stabiliți în Cadrilater după 1913, când România a primit teritoriul în urma celui de-al Doilea Război Balcanic. Aceștia și-au construit gospodării, au dezvoltat comunități și au prosperat în zonă.
Evacuarea forțată din 1940 a însemnat o nouă traumă națională, venită după pierderile teritoriale majore din acel an:
-
Ardealul de Nord, cedat Ungariei (30 august 1940)
-
Basarabia și Bucovina de Nord, cedate URSS (28 iunie 1940)
-
Cadrilaterul, cedat Bulgariei (7 septembrie 1940)
Finalul evacuării și urmările
Evacuarea a fost finalizată oficial pe 1 octombrie 1940, dar efectele sociale și psihologice asupra celor strămutați au fost de lungă durată. Mulți dintre ei au fost relocați în Dobrogea de Nord, Muntenia sau Oltenia, în condiții precare.
În ciuda suferinței populației, acest episod istoric a rămas, în mare parte, marginalizat în memoria colectivă.
O lecție a istoriei
20 septembrie marchează începutul unuia dintre cele mai dureroase procese de evacuare din istoria României moderne. Oameni dezrădăcinați, identități risipite și o pierdere istorică cu impact durabil – toate în numele unui compromis geopolitic impus din afara granițelor.
(sursa foto: adevarul.ro)
