13 septembrie 1899 se naște Corneliu Zelea Codreanu – eroism sau naționalism dus la extrem? A fost el un radical? O privire lucidă asupra unei figuri controversate din istoria României

Pe 13 septembrie 1899, la Huşi, se năștea Corneliu Zelea Codreanu, unul dintre cei mai controversați și discutați actori politici din istoria României moderne. Fondatorul Mișcării Legionare, cunoscută și sub numele de Garda de Fier, Codreanu a fost o figură complexă, cu un discurs profund naționalist, mistic și anti-comunist, dar și cu o ideologie care avea valențe extremiste și antidemocratice.

Ascensiunea: tânărul naționalist și fondatorul Legiunii

Educat în spiritul naționalist românesc, Codreanu a fost influențat de tatăl său, Ion Zelea Codreanu, deputat și activist politic. După studii de drept, s-a remarcat ca un lider carismatic, cu un discurs profund religios, naționalist și antisemit. În 1927, fondează Legiunea Arhanghelului Mihail, o organizație paramilitară ce avea să devină nucleul Gărzii de Fier.

Luptând împotriva liberalilor, a comuniștilor și a sistemului parlamentar pe care îl considera corupt, Codreanu a atras mulți tineri deziluzionați, studenți și chiar preoți, promițând o „Românie nouă”, curățată moral și spiritual. În același timp, retorica sa devine tot mai radicală: autoritarismul, violența politică și antisemitismul făceau parte din viziunea legionară.

Controverse: misticism, violență, asasinat

Corneliu Zelea Codreanu nu a fost doar un ideolog – ci și un om implicat direct în acte de violență. În 1924, a fost arestat pentru uciderea prefectului de poliție Constantin Manciu, dar a fost achitat în urma unui proces intens mediatizat. Mai târziu, Garda de Fier va fi implicată în mai multe asasinate politice, inclusiv cel al lui Armand Călinescu, prim-ministrul României, în 1939 (după moartea lui Codreanu).

Mișcarea legionară promova o combinație de naționalism ortodox, cultul morții, anti-comunism, antisemitism și un puternic dispreț pentru democrație liberală. Toate acestea i-au adus lui Codreanu o imagine ambivalentă: pentru unii, era un profet politic și salvator al neamului; pentru alții, un pericol public și precursor al fascismului românesc.

Finalul tragic

În 1938, în contextul instaurării regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, Codreanu a fost arestat, judecat sumar și condamnat la 10 ani de muncă silnică. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, el și alți 13 legionari au fost executați extrajudiciar, în ceea ce autoritățile au prezentat drept o tentativă de evadare. Adevărul este, însă, că moartea lui a fost un act de represalii politice.

Moștenire istorică: între mit, manipulare și adevăr

Astăzi, figura lui Corneliu Zelea Codreanu rămâne extrem de polarizantă. Pentru un segment marginal, încă este privit ca un simbol al „purificării morale” a societății românești. Pentru istoricii moderni, este analizat în contextul ascensiunii fascismului european și al crizei interbelice profunde.

De-a lungul decadelor, imaginea lui Codreanu a fost fie idealizată în mod periculos, fie demonizată fără nuanțe. În realitate, el a fost un om al timpului său: un produs al haosului postbelic, al frustrărilor sociale și economice, dar și al unei culturi politice dominate de violență și intoleranță.

Corneliu Zelea Codreanu nu poate fi redus nici la rangul de „erou”, nici la eticheta de „monstru politic”, fără a înțelege contextul istoric în care a acționat. Ceea ce rămâne important este lecția pe care societatea trebuie să o învețe: cum ideologiile radicale, chiar și cele prezentate sub forma „credinței” și „moralității”, pot conduce spre intoleranță, violență și suferință.

Care este părerrea dumneavoastră despre acest personaj istoric controversat?

(sursa foto: stirileprotv.ro)