AnalizăBasarabia este RomâniaFile de istorieNaționaliștii

7 Septembrie 1940 – Ziua în care România a fost trădată la Craiova

Cadrilaterul, smuls din trupul țării sub presiunea Germaniei și cedat Bulgariei

Pe 7 septembrie 1940, România era din nou pusă în genunchi. Sub presiunile directe ale Germaniei naziste, guvernul de la București semna Tratatul de la Craiova, prin care țara noastră ceda Bulgariei Cadrilaterul, adică județele istorice Durostor și Caliacra, parte din Dobrogea de Sud.

Această zi rămâne una dintre cele mai negre file din istoria noastră modernă – o zi în care elitele vremii, slabe și nehotărâte, au ales cedarea în fața presiunilor străine, în loc să apere cu demnitate granițele României Mari, plătite cu sânge de soldații români cu doar câteva decenii în urmă.

Cadrilaterul – pământ românesc rupt prin dictate

Cadrilaterul a intrat în componența României în 1913, în urma celui de-Al Doilea Război Balcanic, și a fost integrat administrativ, economic și cultural în Dobrogea, făcând parte din ceea ce era atunci proiectul național de consolidare a României Mari.

Dar în 1940, într-un context în care România fusese deja silită să cedeze Basarabia și Nordul Bucovinei URSS-ului (iunie) și Nordul Transilvaniei Ungariei (Dictatul de la Viena, 30 august), a venit rândul sudului Dobrogei să fie răpit cu acceptul tacit al Berlinului și cu slăbiciunea politicienilor români.

Tratatul rușinii: impus, nu negociat

Tratatul nu a fost nici liber negociat, nici semnat în interesul națiunii române. A fost o capitulare politică mascată sub forma unui acord de frontieră. România a fost amenințată direct cu forța de către Bulgaria, iar Germania – marea „putere garantă” – a ales să sprijine cererile vecinului de la sud, pentru a-și asigura influența în Balcani.

În urma tratatului, România a fost obligată să accepte un schimb forțat de populație: peste 110.000 de români (în special coloniști, agricultori, veterani și familiile lor) au fost alungați din casele lor, în timp ce 77.000 de bulgari au fost mutați în sudul Dobrogei. Nici până astăzi acești români nu au fost cu adevărat recunoscuți ca victime ale unui act de epurare etnică impusă printr-un document diplomatic.

O lecție de demnitate ratată

Poporul român nu a fost consultat. Armata română, umilită și marginalizată, nu a avut ocazia să-și apere granițele. Iar conducerea vremii, în frunte cu Regele Carol al II-lea, a permis ca România să fie sfâșiată pe bucăți de puterile vremii.

Această cedare a fost, fără îndoială, una dintre cele mai grave trădări ale interesului național, petrecută sub tăcerea și complicitatea unei clase politice incapabile să apere țara.

Cadrilaterul – un teritoriu încă dorit în tăcere?

Astăzi, nimeni nu mai vorbește despre Cadrilater. El a rămas singura pierdere teritorială din 1940 nerecuperată sau contestată activ după război. Nu este menționat în discursuri oficiale, nu este inclus în programele educaționale și nu face obiectul niciunei inițiative diplomatice.

Este timpul să redeschidem discuția despre adevărul istoric, despre datoriile morale față de cei alungați din acele pământuri și despre nevoia de memorie națională vie, nu uitată sau falsificată.


7 Septembrie 1940 nu trebuie uitată!
Este ziua în care România a fost forțată să renunțe la o parte din trupul său, iar românii din Cadrilater au devenit străini pe propriul pământ.

Niciodată uitare. Niciodată renunțare.


🔻 nationalistii.ro – Pentru o Românie care nu uită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *