29 iunie 1521 – Prima mărturie scrisă în limba română: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

Pe data de 29 iunie 1521, s-a păstrat un document de o importanță crucială pentru cultura și identitatea românească: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașovului. Considerată primul text cunoscut scris în limba română, scrisoarea reprezintă un moment de referință în istoria limbii române și în evoluția scrisului pe teritoriul Țărilor Române.

Contextul istoric

În prima jumătate a secolului al XVI-lea, Europa de Sud-Est era tulburată de avansul Imperiului Otoman. Țările Române, aflate între interesele Marilor Puteri, simțeau din plin presiunea turcească. În acest context tensionat, Neacșu, un negustor înstărit și bine informat din Câmpulung, îi trimite o scrisoare lui Johannes Benkner din Brașov, avertizându-l cu privire la mișcările armatei otomane în apropierea granițelor Țării Românești.

Limba și forma scrisorii

Textul este redactat în limba română veche, dar cu caractere slavone, specific perioadei, când limba slavonă era limba oficială a cancelariilor din Țările Române. Deși începutul și încheierea sunt în slavonă, corpul scrisorii este într-o română arhaică, dar recognoscibilă, ceea ce oferă lingviștilor o valoroasă privire asupra formei timpurii a limbii române.

Fragmentul cel mai cunoscut este:

„I pak sa știi domnia ta că au venit un om de la Nicopole și mi-au spus mie că au văzut cu ochii lui cum au trecut ceia ce au venit cu solii în sus pre Dunăre…”

Semnificația documentului

Scrisoarea lui Neacșu nu este doar o simplă corespondență comercială sau diplomatică, ci o mărturie vie a faptului că limba română era folosită în comunicarea cotidiană, chiar dacă nu fusese încă oficializată în cancelarii. Documentul este o piatră de temelie a culturii scrise românești și dovedește continuitatea populației române în spațiul carpato-danubiano-pontic.

Unde se păstrează

Originalul scrisorii este păstrat la Arhivele Naționale din Brașov și a fost studiat intens de istorici și lingviști. Este considerată un simbol al începuturilor scrisului în limba română.

În concluzie, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este mai mult decât un text istoric; este prima voce documentată a limbii române, o punte între trecut și prezent, între identitate și exprimare. La peste 500 de ani de la redactare, ea rămâne o dovadă a vitalității limbii noastre și a rolului pe care comunicarea scrisă l-a avut în formarea conștiinței naționale.

PANAIT MARIAN este profesor de geografie din București cu o experiență didactică de peste 20 de ani, absolvent al Facultății de Geografie din București, cu specializarea Geografia Turismului și Master în gestionarea resurselor turistice. Pasionat de studii istorice a întreprins de-a lungul timpului o serie de cercetări în legătură cu Istoria Românilor, mai ales în cazul elementelor de potențial turistic cultural-istoric.

(sursa foto: ziarullumina.ro)