29 iulie 2025: Ziua Imnului Național al României – simbol al unității și identității naționale

Deșteaptă-te, române!” este fără îndoială unul dintre cele mai importante simboluri ale identității naționale românești. Imnul a însoțit momente cruciale din istoria țării, devenind un adevărat imn al libertății și al unității poporului român. Studiul realizat de Vasile Vasile, publicat în revista Muzica nr. 8/2018, oferă o perspectivă clară și bine documentată asupra originilor și evoluției acestui simbol național.

Rădăcinile muzicale ale imnului

Originea melodiei imnului este strâns legată de o romanță intitulată „Din sânul maicii mele”, compusă în anul 1832 de Anton Pann, o personalitate marcantă a culturii române, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul muzicii populare și pentru eforturile de culegere și promovare a folclorului românesc. Versurile acestei romanțe au fost scrise de poetul Grigore Alexandrescu, un reprezentant de seamă al romantismului românesc.

Această melodie, cunoscută pentru tonalitatea sa plină de emoție și simplitate, a fost preluată în 1848 de Andrei Mureșanu, care a adaptat-o pentru versurile poeziei sale „Un răsunet”. Această combinație între text și muzică a dat naștere cântecului ce avea să devină imnul național al României, un apel puternic la trezirea conștiinței naționale și la lupta pentru libertate.

Prima interpretare publică

Imnul „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în mod public în anul 1848, în timpul Revoluției Române, în orașul Brașov. Conform specialiștilor de la Muzeul ”Prima Școală Românească” din Brașov, actualul imn național al României a fost cântat pentru prima dată în cadrul Primei Școli Românești. Există și varianta că ar fi fost cântat prima dată la Râmnicu Vâlcea în Parcul Zăvoi. Această primă interpretare a fost realizată de Gheorghe Ucenescu, un ucenic al lui Anton Pann, care a adus melodia în fața publicului, marcând astfel începutul unui simbol patriotic ce urma să inspire generații întregi.

Documente și mărturii care atestă autenticitatea

Pentru a confirma această origine, Vasile Vasile se bazează pe o serie de documente și mărturii istorice valoroase. Manuscrisul original al melodiei, cu notații muzicale făcute de Anton Pann pentru versurile lui Alexandrescu, a fost păstrat de mitropolitul moldovean Iosif Naniescu. Acesta a transmis documentul lui George Musicescu, un muzician important, care a realizat o transcriere a melodiei în 1895.

Mai mult, Sterie Stinghe, un elev al lui Anton Pann, a notat melodia în notație psaltică și guidonică, forme tradiționale de scriere muzicală din spațiul românesc, ceea ce atestă continuitatea și autenticitatea interpretării melodice. Aceste elemente au fost cruciale pentru a respinge teoriile care puneau la îndoială originea autohtonă a imnului.

Clarificarea controverselor

Pe parcursul anilor, au circulat diverse ipoteze privind influențele externe asupra melodiei sau chiar alte posibile surse de inspirație. Vasile Vasile le analizează critic, demonstrând că nu există probe credibile care să susțină astfel de afirmații. Documentele istorice și muzicale demonstrează clar că imnul este un produs autentic al culturii române, rezultat al creativității lui Anton Pann și al versurilor patriotice ale lui Andrei Mureșanu.

„Deșteaptă-te, române!” – un simbol al națiunii

Imnul a fost cântat în momente decisive ale istoriei românești, de la Revoluția de la 1848, la Războiul de Independență, și până la Revoluția din 1989, când a fost adoptat oficial ca imn național. Astăzi, „Deșteaptă-te, române!” continuă să fie un simbol al rezistenței, libertății și unității.

Studiul lui Vasile Vasile pune în evidență importanța cunoașterii și promovării patrimoniului muzical național, arătând că printr-o cercetare riguroasă și bine documentată se poate proteja și transmite acest simbol valoros generațiilor viitoare.

(sursa foto: ziarullumina.ro)

PANAIT MARIAN