AnalizăCulturalEducațieFile de istorieNaționaliștiiOpiniiȘtiri

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice: patrimoniul pierdut și demararea procedurilor pentru despăgubire- VOCEA PRAHOVEI.RO

Coiful de la Coțofenești: o capodoperă din aur și argint

Furtul din Olanda: jaful din ianuarie 2025

  • În noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, hoții au detonat un zid al muzeului Drents din Assen și au sustras coiful și cele trei brățări dacice aflate în expoziția „Dacia – Regatul aurului și argintului”

  • Coiful era asigurat pentru 4,3 milioane €, iar cele trei brățări și alte 673 de artefacte cumulate pentru peste 30 milioane €

  • În urma incidentului, autoritățile olandeze au reținut trei suspecți, dar obiectele încă nu au fost recuperate. Există riscul ca artefactele să fi fost topite, deși anchetatorii speră că sunt încă intacte

Brățările dacice – istoric și trafic internațional

  • Cele circa două duzini de brățări spiralice din aur au fost recuperate în parte în anii 2000, în urma unor ample anchete privind traficul internațional din zona Sarmizegetusa Regia. În total, cel puțin 12 dintre aceste brățări au fost restituite României, iar altele încă lipsesc

  • S-au sistat rețele organizate de braconaj și trafic, implicând interlopi sârbi și colab̆oratori români, iar pentru piesele recuperate statul român a oferit compensații între 140.000 € și 270.000 € colecționarilor străini care au acceptat restitutirea voluntară

Demararea procedurilor de despăgubire: cum acționează Olanda

  • În urma furtului, guvernul olandez a constituit un provizion (fond) de aproximativ 5,7–5,8 milioane €, sumă destinată despăgubirilor României pentru artefactele furate (coiful valorat la ~4,3 mill. € și cele trei brățări)

  • Sistemul de co-asigurare culturală aplicat în Olanda presupune că statul acoperă o parte din riscuri pentru expoziții internaționale, stimulând astfel colaborarea muzeelor

  • Declarativ, ministerul olandez de resort a afirmat că va plăti despăgubirile în conformitate cu regimul de asigurare. Valoarea totală a compensației este considerată una dintre cele mai mari de acest fel în istoria culturală a Olandei<

  • România a activat polița de asigurare pentru Coiful dacic și cele trei brățări furate în Olanda, urmând să încaseze o despăgubire de 5,7 milioane de euro din partea asiguratorului. Muzeul Național de Istorie a României a fost informat oficial despre inițierea procedurilor de compensare. Între timp, obiectele de patrimoniu sustrase în urma jafului de la muzeul din Assen rămân în continuare nerecuperat

    România încasează despăgubirile pentru obiectele de patrimoniu furate

    Statul român a activat polița de asigurare și a decis să încaseze despăgubirile în valoare de 5,7 milioane de euro pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate dintr-un muzeu olandez în luna ianuarie. Este vorba despre Coiful de la Coțofenești și trei brățări din aur, piese de o valoare istorică excepțională, care rămân, până în prezent, dispărute.

    Autoritățile române au optat să nu mai aștepte finalizarea anchetei penale, alegând să valorifice polița de asigurare în baza documentației existente. În paralel, ancheta judiciară din Olanda continuă.

    Cei trei suspecți reținuți în acest caz vor fi aduși din nou în fața instanței săptămâna viitoare. Magistrații urmează să decidă dacă vor prelungi măsura arestului preventiv.

Provocări și riscuri pentru România

  • Un Raport al Corpului de Control al Prim‑Ministerului indică faptul că lipsa reevaluărilor periodice (coiful nu fusese evaluat de 14 ani, brățările de 12 ani) poate submina legitimitatea cererii de despăgubire și sumele revendicate

  • DN.I.C.O.T. și Parchetul General român cercetează infracțiunea de furt calificat legată de incident; între timp, colaborarea diplomatică cu Olanda a fost intensificată pentru recuperarea pieselor și procedura de compensație


Concluzii

  • Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au reprezentat cele mai valoroase piese ale expoziției din Olanda. Furtul lor, prin modalități violente și planificat, a ridicat întrebări serioase despre securitatea patrimoniului românesc expus în Occident.

  • Olanda a recunoscut responsabilitatea parțială și a alocat un fond consistent de despăgubiri — estimat între 5,7 și 5,8 milioane €, sumă comparabilă cu valoarea auditului de asigurare

  • România trebuie să gestioneze eficient relația diplomatică și procesul administrativ pentru a nu pierde accesul la compensațiile oferite, care se pot diminua în urma unor evaluări inadecvate. În plus, recuperarea efectivă a bunurilor rămâne prioritară.

  • Pierderea (temporară) a acestor artefacte subliniază fragilitatea patrimoniului cultural în fața traficului internațional și necesitatea unor politici mai riguroase de protecție și monitorizare a exponatelor.

  • Panait Marian este profesor de geografie din București cu o experiență didactică de peste 20 de ani, absolvent al Facultății de Geografie din București, cu specializarea Geografia Turismului și Master în gestionarea resurselor turistice. Pasionat de studii istorice a întreprins de-a lungul timpului o serie de cercetări în legătură cu Istoria Românilor, mai ales în cazul elementelor de potențial turistic cultural-istoric.
  • (sursa foto: stirileprotv.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *