5 iulie 1941: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au eliberat orașul Cernăuți

Pe 5 iulie 1941, în plin context al celui de-Al Doilea Război Mondial, Armata Română consemna un important succes militar și simbolic: eliberarea orașului Cernăuți, reședința istorică a Bucovinei de Nord, de sub ocupația sovietică. Acțiunea a fost parte a Operațiunii München, ofensiva comună româno-germană pentru recucerirea teritoriilor ocupate de Uniunea Sovietică în iunie 1940.
Contextul istoric: Bucovina de Nord și ultimatumul sovietic
În iunie 1940, România a fost forțată, sub presiunea URSS, să cedeze Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, fără luptă. Cernăuțiul, cel mai mare oraș din nordul Bucovinei, cu o puternică componentă românească, a fost inclus în teritoriile ocupate. Această pierdere a lăsat urme adânci în conștiința națională.
După un an de ocupație sovietică – marcată de deportări, arestări și instaurarea unui regim de teroare –, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva Uniunii Sovietice. Scopul principal: recuperarea teritoriilor pierdute în 1940.
Eliberarea Cernăuțiului: 5 iulie 1941
În cadrul ofensivei lansate la 22 iunie 1941, trupele române din Corpul 3 Armată, sprijinite de forțe germane, au avansat rapid spre nord. În frunte s-au aflat Brigăzile 1 și 4 Mixte de Munte, formate în special din vânători de munte, unități alpine bine pregătite pentru terenul accidentat al Bucovinei.
După lupte în zona Siretului și în împrejurimile orașului, pe 5 iulie 1941, trupele române au intrat în Cernăuți, întâmpinate de o parte a populației civile cu flori și steaguri tricolore.
Acțiunea a avut o dublă importanță:
-
militară – pentru că deschidea calea spre Nistru și stabiliza frontul în nordul țării;
-
morală și simbolică – pentru că marca revenirea Cernăuțiului în granițele României după o ocupație dureroasă.
Brigăzile participante
-
Brigada 1 Mixtă de Munte – parte din Divizia 1 Vânători de Munte, cu efective alpine antrenate pentru teren dificil.
-
Brigada 4 Mixtă de Munte – mobilizată din zona Carpaților Orientali, a avansat prin sudul Bucovinei.
Acestea au beneficiat de sprijin logistic și aerian, dar și de informații locale, oferite de cetățeni români rămași în teritoriul ocupat.
Reacția oficială
Eliberarea orașului a fost anunțată în presă și sărbătorită la București. Într-un comunicat, Marele Cartier General român a transmis că Cernăuțiul a fost eliberat „de către ostașii români care au spălat rușinea din iunie 1940”. Se ordonă reluarea administrației civile românești.
După eliberare: administrație și memorie
După reintrarea Cernăuțiului în granițele României, autoritățile române au încercat să restabilească ordinea și să reînceapă activitatea civilă. S-au redeschis școlile românești, universitatea, presa locală și instituțiile culturale.
Totuși, prezența românească a fost de scurtă durată: în 1944, URSS a recucerit teritoriul, iar Bucovina de Nord a fost alipită definitiv Ucrainei sovietice (astăzi parte a Ucrainei independente).
Moștenirea evenimentului
5 iulie 1941 rămâne o zi simbolică în istoria României moderne. Ea evocă:
-
Efortul și sacrificiul armatei române pentru recuperarea teritoriilor istorice;
-
Drama populației românești din nordul Bucovinei;
-
Fragilitatea granițelor și jocurile geopolitice care au marcat soarta României în secolul XX.
- PANAIT MARIAN este profesor de geografie din București cu o experiență didactică de peste 20 de ani, absolvent al Facultății de Geografie din București, cu specializarea Geografia Turismului și Master în gestionarea resurselor turistice. Pasionat de studii istorice a întreprins de-a lungul timpului o serie de cercetări în legătură cu Istoria Românilor, mai ales în cazul elementelor de potențial turistic cultural-istoric.
-
(Sursa foto: https://romaniabreakingnews.ro/)