EducațieFile de istorieNaționaliștii

Glorie și Jertfă: Colonelul Naumescu și Cavaleria Morții

Gheorghe Naumescu (1869–1917), ofițer de carieră și erou al Primului Război Mondial, a condus Regimentul 2 Roșiori în timpul legendarei Șarje de la Prunaru.

La 15/28 noiembrie 1916, în satul Prunaru, colonelul Gheorghe Naumescu primește misiunea de a opri înaintarea trupelor inamice. În ciuda unei stări de sănătate critice — bolnav de pneumonie și cu o rană netratată — el comandă cu hotărâre un atac frontal, conducând personal aproape 200 de călăreți într-o șarjă disperată împotriva forțelor superioare ale dușmanului.

Constantin Kiritescu descrie cel mai bine cele intamplate: […] De după garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul, ascuns cu zeci de mitraliere, aruncă o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii peste alții. Regimentul e distrus. Două sute de oameni rămân pe câmpul de luptă, formând, împreună cu cadavrele cailor, mormane de carne sângerândă. Printre ei, toți ofițerii regimentului în cap cu bravul lor comandant.

Rănit grav în timpul luptei, colonelul Naumescu a fost capturat de trupele inamice și trimis într-un lagăr de prizonieri din Bulgaria. Acolo, în condițiile inumane care caracterizau lagărele bulgărești ale vremii, avea să-și găsească sfârșitul în iulie 1917. Regimentul 2 Roșiori, decimat în proporție de aproape 90% în acea confruntare eroică, a fost ulterior refăcut cu efective noi, dar jertfa celor căzuți a rămas înscrisă pentru totdeauna în paginile de glorie ale armatei române.

Pe bravul general il gasiti la fig. 18 bis, în Cimitirul Bellu- Militar, Muzeu în aer liber

PANAIT MARIAN este profesor de geografie din București cu o experiență didactică de peste 20 de ani, absolvent al Facultății de Geografie din București, cu specializarea Geografia Turismului și Master în gestionarea resurselor turistice. Pasionat de studii istorice a întreprins de-a lungul timpului o serie de cercetări în legătură cu Istoria Românilor, mai ales în cazul elementelor de potențial turistic cultural-istoric.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *