În data de 15 iunie 1848 este sfințit drapelul tricolor adoptat de către Guvernul revoluționar de la București; are loc Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului

Ziua de 15 iunie 1848 marchează un moment simbolic și de mare încărcătură patriotică în istoria modernă a Țării Românești. În acestă zi, pe Câmpia Filaretului (azi Parcul Carol din București), mii de oameni s-au adunat pentru a celebra idealurile Revoluției pașoptiste și pentru a fi martorii unui act solemn: sfințirea drapelului tricolor, adoptat de Guvernul revoluționar instalat după izbucnirea revoluției din iunie 1848.

Contextul istoric

Revoluția de la 1848, parte a valului revoluționar care a cuprins întreaga Europă, a izbucnit în Țara Românească la 9/21 iunie 1848. Sub presiunea populară, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte programul revoluționar, iar ulterior a abdicat. Conducerea a fost preluată de un guvern provizoriu, care și-a asumat o serie de reforme democratice și naționale.

Unul dintre simbolurile cele mai importante ale acestor idealuri a fost drapelul tricolor – albastru, galben și roșu, așezat pe orizontală, cu albastrul sus. Tricolorul simboliza unitatea românilor și năzuința spre independență, egalitate și libertate.

Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului

Pe 15 iunie 1848, Guvernul revoluționar a convocat o mare adunare populară pe Câmpia Filaretului. A fost un eveniment cu o profundă semnificație politică și spirituală. În prezența a zeci de mii de bucureșteni, clerici, soldați și lideri ai revoluției, drapelul tricolor a fost sfințit de mitropolitul Neofit, devenind oficial steagul noii epoci revoluționare.

Ceremonia religioasă de sfințire a fost urmată de un discurs al liderilor revoluționari, care au reafirmat angajamentul față de principiile proclamate în „Proclamația de la Islaz”: emanciparea națională, reforme agrare, drepturi cetățenești și unirea românilor într-un singur stat.

Semnificația drapelului tricolor

Adoptarea și sfințirea drapelului tricolor la 15 iunie 1848 nu a fost doar un gest simbolic, ci o afirmare clară a identității naționale românești. Albastrul simboliza cerul și libertatea, galbenul – câmpurile roditoare și justiția, iar roșul – sângele vărsat pentru patrie și fraternitatea.

Tricolorul a devenit de atunci înainte simbolul luptei pentru unitate și independență. Deși Revoluția de la 1848 a fost înăbușită câteva luni mai târziu, idealurile și simbolurile ei – printre care și drapelul – au continuat să inspire generațiile următoare.

Moștenirea zilei de 15 iunie

Ziua de 15 iunie 1848 rămâne un reper fundamental în istoria modernă a României. Este momentul în care românii din Țara Românească și-au afirmat deschis identitatea și aspirațiile naționale în fața Europei. Drapelul tricolor, sfințit în acea zi, avea să devină peste decenii steagul României moderne, arborat cu mândrie în toate colțurile țării.

(sursa foto: voluntaripentrupatrimoniu.turismistoric.ro)