La Târgu Jiu, patrimoniul UNESCO este decor pentru falsuri istorice!
Într-un comunicat adresat Primăriei Municipiului Târgu Jiu, Ministerul Culturii și Institutului Național al Patrimoniului, Grupul Civic Gorj aduce în atenție un subiect important referitor la patrimoniul UNESCO din Târgu Jiu: Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.
Evenimentul intitulat „Le Jardin de Brâncuși”, desfășurat recent în Grădina Publică din Târgu Jiu – spațiu fondat în 1852 și care gazduieste operele din piatra ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” (Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului), inclus în 2024 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO – reprezintă o gravă abatere de la normele de reprezentare istorică, de protejare a identității culturale locale și de valorificare responsabilă a patrimoniului.
- Reconstituire istorică inautentică
Sub pretextul evocării unei epoci trecute, în cadrul evenimentului au fost prezentate costume de inspirație barocă și rococo, specifice aristocrației franceze din secolele XVII–XVIII. Acestea au fost promovate drept reprezentative pentru perioada în care a fost amenajată Grădina Publică – o afirmație profund eronată, atât cronologic cât și cultural.
Contextul local, în anul 1852, este complet diferit: ne aflăm în perioada domnitorului Barbu Știrbei, într-un Principat al Țării Românești aflat în plin proces de modernizare, unde vestimentația reflecta tranziția către stiluri europene burgheze, influențate de romantism și de noile coduri urbane ale elitei autohtone.
În spațiul oltenesc, hainele de sărbătoare ale elitelor locale se caracterizau printr-o simbioză între sobrietatea influențelor vest-europene (rochii cu croieli largi, dar decente; crinoline moderate; tonuri sobre) și elementele tradiționale de port românesc modernizat (veste, mâneci brodate, șaluri discret ornamentate).
În nicio sursă documentară, arhivistică sau iconografică nu există indicii că moda barocă ar fi avut vreo relevanță locală sau vreun ecou estetic în Târgu Jiu-ul mijlocului de secol XIX.
Prin urmare, vestimentația folosită în cadrul evenimentului nu doar că este complet inadecvată istoric, dar și induce publicul în eroare, prezentând o imagine artificială și lipsită de orice fundament real al epocii.
- Contradicție flagrantă cu valorile esteticii brâncușiene
Este profund îngrijorător că un astfel de demers vizual a fost plasat într-un spațiu artistic definit de simplitate, puritate formală și esențializare – trăsături definitorii ale operei lui Constantin Brâncuși.
Estetica brâncușiană este în opoziție radicală cu barocul – care valorizează excesul, ornamentul, teatralitatea. Pentru Brâncuși, adevărul formei rezidă în reducerea ei la esență, nu în disimularea prin decor.
Prezența unor personaje costumate ostentativ, cu accesorii teatrale și ținute stridente, în proximitatea operelor brâncușiene, echivalează cu o profanare estetică și conceptuală a unui spațiu sacru pentru cultura românească și universală.
- Deficiențe sistemice în administrarea patrimoniului
Faptul că un astfel de eveniment a fost autorizat de autoritățile locale – posibil cu finanțare publică – fără consultarea prealabilă a specialiștilor în istorie, patrimoniu cultural, vestimentație istorică și antropologie vizuală, indică o lipsă gravă de proceduri, criterii și responsabilitate instituțională.
Aceasta nu este o simplă eroare de organizare, ci simptomul unei inculturi funcționale în rândul decidenților care administrează valori de patrimoniu. Lipsa unui protocol de aprobare bazat pe expertiză a permis promovarea unui simulacru vizual care compromite demersul educativ, deturnează sensul cultural și degradează percepția publică asupra istoriei locale.
Reamintim că, potrivit Legii 422/2001, orice activitate desfășurată în zona de protecție a unui monument istoric trebuie să respecte caracterul autentic al acestuia. În cazul unui sit UNESCO, aceste cerințe devin imperative, iar orice abatere constituie o încălcare a standardelor internaționale.
Solicitări imediate
Către Primăria Municipiului Târgu Jiu:
Revizuirea procedurilor de avizare a evenimentelor desfășurate în perimetrul protejat al Grădinii Publice și al Ansamblului Monumental;
Introducerea consultării obligatorii cu experți în istorie locală, patrimoniu și costum istoric, înaintea aprobării oricărui eveniment cu caracter simbolic sau tematic.
Către Ministerul Culturii:
Elaborarea unui cadru normativ specific pentru evenimente culturale organizate în situri UNESCO, cu standarde clare de reprezentare și evaluare istorică;
Instituirea unui mecanism permanent de monitorizare a manifestărilor culturale din zonele de patrimoniu, prin intermediul Direcțiilor Județene pentru Cultură.
Către Institutul Național al Patrimoniului:
Supravegherea activă a evenimentelor din jurul Ansamblului Brâncuși și emiterea de avize negative în cazul utilizării inadecvate a spațiului cultural;
Emiterea unei poziții oficiale privind deturnările recente și neconformitatea evenimentului cu standardele UNESCO.
Cultura nu se poate construi pe ficțiuni festiviste.
Educația publică nu se poate baza pe travestiuri vizuale.
Iar Brâncuși nu poate fi celebrat în peruci pudrate și crinoline baroce.
Târgu Jiu este, începând cu anul 2024, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest statut presupune nu doar prestigiu, ci și obligații stricte: rigoare, protecție, discernământ profesional.
Cerem măsuri concrete și asumare instituțională – nu justificări post-factum.
Grupul Civic Gorj
Târgu Jiu, 08 iunie 2025
